Starmer: „Nu ne alăturăm atacurilor, dar ne apărăm aliații”
Premierul britanic Sir Keir Starmer a confirmat că Marea Britanie a aprobat solicitarea Statelor Unite de a utiliza baze militare britanice pentru a lovi instalații de rachete iraniene, în contextul escaladării rapide a conflictului dintre SUA, Israel și Iran.
Decizia marchează o schimbare semnificativă de poziție, după ce anterior Londra ar fi refuzat cereri similare venite din partea Washingtonului.
Ce presupune acordul
Potrivit declarației oficiale a premierului, bazele britanice vor putea fi folosite exclusiv pentru „scopuri defensive specifice și limitate”.
„Am acordat această permisiune pentru a împiedica Iranul să lanseze rachete în întreaga regiune, să ucidă civili nevinovați, să pună în pericol viețile britanicilor și să lovească state care nu au fost implicate”, a declarat Starmer.
Printre facilitățile care ar putea fi utilizate se numără baza Diego Garcia din Oceanul Indian și RAF Fairford din Gloucestershire, folosită anterior pentru bombardiere americane B-52.
200.000 de britanici în regiune
Premierul a subliniat că în Orientul Mijlociu se află aproximativ 200.000 de cetățeni britanici, rezidenți, turiști sau persoane aflate în tranzit.
„Iranul a lansat atacuri susținute asupra unor țări. Au lovit aeroporturi și hoteluri unde se află cetățeni britanici. Este o situație periculoasă”, a spus acesta.
Starmer a confirmat că o bază militară din Bahrain a fost lovită, rachetele iraniene ratând la limită personal britanic.
„Nu repetăm greșelile din Irak”
Premierul a insistat că Marea Britanie nu se alătură operațiunilor ofensive ale SUA și Israelului.
„Nu ne alăturăm acestor atacuri, dar vom continua acțiunile noastre defensive în regiune.”
„Îmi doresc să fie foarte clar: ne amintim greșelile din Irak. Am învățat acele lecții.”
Guvernul britanic a precizat că sprijinul oferit vizează apărarea aliaților și protejarea forțelor britanice din regiune.
Situație extrem de tensionată
Israelul a anunțat că a continuat loviturile asupra unor ținte din Teheran, iar presa de stat iraniană a relatat moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei.
Iranul a promis represalii „devastatoare” și a lansat rachete și drone către Israel, state din Golf și ținte americane.
Spațiile aeriene din mai multe țări, inclusiv Iran, Irak, Qatar și Emiratele Arabe Unite au fost închise, afectând masiv traficul aerian internațional.
Forțe britanice în alertă
Secretarul Apărării, John Healey, a confirmat că aproximativ 300 de militari britanici se aflau în apropierea unor ținte lovite în Bahrain.
El a mai declarat că două rachete iraniene au fost lansate către Cipru, unde Marea Britanie deține baze militare importante, inclusiv RAF Akrotiri.
„Nu știm încă dacă au fost atacate intenționat facilitățile britanice”, a spus Healey.
Forțele britanice din Cipru se află în stare de alertă ridicată.
Reacții politice dure în Marea Britanie
Decizia premierului a generat reacții imediate pe scena politică.
Liderul Partidului Verde, Zack Polanski, a criticat hotărârea, spunând că „a fost nevoie de un singur telefon de la Donald Trump pentru ca Starmer să sară într-un nou război ilegal în Orientul Mijlociu”.
Liderul Reform UK, Nigel Farage, a susținut că decizia este „mai bine mai târziu decât niciodată”.
Liberal-democrații au cerut un vot în Parlament privind utilizarea bazelor britanice. Liderul partidului, Sir Ed Davey, a avertizat că situația este „o pantă alunecoasă” și a cerut clarificarea bazei legale a deciziei.
Risc de escaladare regională
Oficialii britanici avertizează că atacurile iraniene ar putea continua și că există riscul extinderii conflictului.
Pe lângă implicațiile militare, analiștii atrag atenția asupra posibilelor efecte asupra piețelor energetice, rutelor comerciale și stabilității globale.
Pentru moment, guvernul britanic afirmă că prioritatea este protejarea cetățenilor și personalului militar britanic din regiune și evitarea unei escaladări suplimentare.
