Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Canada au blocat o propunere NATO prin care fiecare stat membru ar fi urmat să contribuie anual cu 0,25% din PIB la ajutorul militar pentru Ucraina. Informația a fost publicată de cotidianul britanic The Telegraph, care citează o sursă din interiorul Alianței.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, recunoscuse deja că inițiativa nu are sprijin suficient pentru a fi adoptată. „Nu cred că aceasta va fi acceptată, pentru că există o opoziție puternică față de cei 0,25%”, a declarat el reporterilor, fără a numi statele care se opun.
Sursa citată de The Telegraph a confirmat ulterior identitatea celor cinci care au respins propunerea: Marea Britanie, Franta, Italia, Spania și Canada. „Nu sunt foarte entuziasmate de idee”, a spus sursa.
Planul fusese gândit de Rutte ca un angajament concret și măsurabil, menit să distribuie mai echilibrat povara financiară a sprijinului pentru Kiev între cele 32 de state membre ale Alianței. Secretarul general spera să obțină aprobarea la summit-ul anual al NATO, programat la Ankara, în Turcia, pe 7 și 8 iulie 2026.
Alți aliați spuseseră deja „da”
Cel puțin șapte state membre susținuseră propunerea, conform aceleiași surse. Toate alocă deja peste 0,25% din PIB pentru ajutor militar Ucrainei. Potrivit datelor compilate de Institutul Kiel, este vorba despre Olanda, Polonia, statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) și cele nordice (Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia).
Marea Britanie este al treilea contribuitor al Alianței la efortul militar pentru Ucraina, după Statele Unite și Germania. Premierul Keir Starmer a promis cel puțin 3 miliarde de lire sterline anual, aproximativ 0,1% din PIB-ul britanic, mai puțin de jumătate din pragul propus de Rutte.
În cadrul aceleiași reuniuni a miniștrilor de externe ai NATO, Rutte a transmis un mesaj cu subînțelesuri clare: „Ceea ce vreau să obțin este ca povara să fie distribuită mai echilibrat, să existe mai multă împărțire a responsabilităților. Pentru că, în prezent, doar șase sau șapte aliați fac munca grea.”
Premierul suedez Ulf Kristersson a fost și mai direct, declarând jurnaliștilor: „Mi-ar plăcea ca mai multe țări care vorbesc atât de frumos despre Ucraina să pună și banii.”
Marea Britanie va importa combustibil obținut din țiței rusesc
Refuzul britanic vine la doar câteva zile după un alt episod care a tensionat relațiile cu Kievul. Pe 19 mai, guvernul de la Londra a emis în liniște o licență comercială care permite, pe durată nelimitată, importul în Marea Britanie de motorină și kerosen produse în țări terțe din țiței rusesc. Licența a intrat în vigoare a doua zi.
În practică, este vorba despre o relaxare a regimului de sancțiuni, pe care Londra îl prezentase anterior drept unul dintre cele mai dure din lume. Decizia a stârnit nemulțumire la Kiev și la Bruxelles, fiind anunțată fără consultări prealabile cu partenerii europeni.
Guvernul britanic respinge însă acuzația de slăbire a sancțiunilor. În Camera Comunelor, oficialii executivului au insistat că, prin același pachet legislativ, Marea Britanie devine prima țară care interzice complet importul de uraniu rusesc și de produse petroliere rusești procesate în țări terțe, iar licența pentru motorină și kerosen ar fi o excepție temporară, justificată de criza din Orientul Mijlociu și de tensiunile de pe piața globală a combustibililor.
Pentru The Telegraph, însă, combinația dintre cele două episoade reprezintă „o lovitură dublă” la adresa credibilității Marii Britanii ca apărător al Ucrainei.
Franța, sub aceeași presiune
Respingerea franceză a planului ridică, la rândul ei, semne de întrebare. Franța conduce, alături de Marea Britanie, grupul de aliați care lucrează la garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. Franța, Spania, Italia și Canada, printre cele mai mari economii ale Alianței, se află de luni de zile pe lista celor acuzați că nu contribuie pe măsura greutății lor economice.
În decembrie 2025, ministrul ucrainean al apărării de la acea vreme, Denis Șmihal, lansase un apel similar: 0,25% din PIB anual pentru apărarea Ucrainei. La momentul respectiv, doar cele trei state baltice își asumaseră formal acest prag.
Un summit cu agendă neclară
Summit-ul de la Ankara, programat în iulie, ar fi trebuit să fie momentul ratificării planului Rutte. În forma actuală, însă, deciziile NATO se iau prin consens, iar opoziția a cinci capitale, dintre care patru sunt economii majore, blochează ireversibil propunerea.
Președintele Volodimir Zelenski a fost invitat la summit, dar nu a confirmat încă participarea.
De la învestirea lui Donald Trump, Statele Unite și-au redus drastic sprijinul pentru Kiev și au cerut Europei să preia cea mai mare parte a poverii financiare. Administrația americană a respins, de asemenea, eforturile de aderare a Ucrainei la NATO și a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din Alianță. În acest context, eșecul planului Rutte ridică o întrebare incomodă pentru capitalele europene: cine va plăti, până la urmă, pentru continuarea sprijinului militar acordat Ucrainei?
