Rusia a amenințat că poate lovi ținte militare atât în Ucraina, cât și în afara ei, ca răspuns la sprijinul tot mai mare oferit de Marea Britanie Kievului. Amenințarea vine în același timp cu informații potrivit cărora directorul CIA ar fi avertizat Kremlinul, într-o vizită discretă la Moscova, să nu încerce un atac împotriva unui stat membru NATO.
Premierul Andy Burnham a anunțat luni că Marea Britanie va oferi Ucrainei acces la tehnologie clasificată pentru a produce pe plan intern rachete de croazieră cu rază lungă Storm Shadow. Franța a anunțat, la rândul ei, un sprijin similar. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat joi că Marea Britanie și Franța „se joacă cu focul”.
Un oficial al Ministerului britanic al Apărării a respins amenințările Moscovei. „Marea Britanie stă alături de Ucraina și rămânem hotărâți să oferim echipamentul de care are nevoie pentru a se apăra în fața invaziei ilegale a lui Putin”, a transmis oficialul, adăugând că Rusia „nu trebuie să aibă nicio îndoială” în privința determinării Regatului Unit.
Potrivit The Wall Street Journal, Politico și postului RFE/RL, directorul CIA, John Ratcliffe, a ajuns marți la Moscova, cu un avion militar american, într-o vizită neanunțată public. Surse citate de aceste publicații susțin că scopul principal a fost transmiterea unui avertisment direct: Rusia să nu atace state membre NATO, în special Estonia, Letonia și Lituania. Vizita ar fi urmat unei evaluări a serviciilor americane de informații, potrivit căreia Rusia ar putea testa reacția NATO printr-un atac limitat, de la un incident cibernetic până la o incursiune de mică amploare, posibil într-un stat baltic.
Președintele american Donald Trump a minimizat vizita, numind-o „semi-rutină”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat contactul, dar a precizat că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin, ci doar cu oficiali din serviciile secrete ruse. Întrebat despre informațiile privind avertismentul, Peskov a spus: „Se publică multe povești de acest fel în acest moment. Bineînțeles, nu au nicio legătură cu realitatea și nici cu intențiile Federației Ruse.”
Situația vine pe fondul unei retorici tot mai dure a Moscovei, care în ultimele zile a amenințat Japonia cu arsenalul nuclear în privința disputei asupra Insulelor Kurile și a descris relația cu Statele Unite drept aflată „într-o criză” istorică.
Un avertisment similar fusese transmis Moscovei în 2021 de fostul director CIA, William Burns, cu puțin timp înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei. Și atunci, Kremlinul a negat că ar avea astfel de planuri.
Statele NATO din vecinătatea Rusiei își consolidează deja apărarea. Polonia a anunțat săptămâna aceasta primirea primului lot de tancuri sud-coreene Black Panther, care vor fi desfășurate lângă granița cu regiunea rusă Kaliningrad. Viceministrul polonez al Apărării, Cezary Tomczyk, a declarat recent: „Ne pregătim pentru război, sperând că nu se va întâmpla niciodată.”
Deși discuția publică se concentrează pe statele baltice și Polonia, subiectul privește direct și România, stat membru NATO și UE, cu graniță de peste 650 de kilometri cu Ucraina și cu trupe proprii integrate în grupurile de luptă ale Alianței din regiune. Orice testare a răspunsului NATO, indiferent unde ar avea loc, ar activa mecanismele de apărare colectivă care includ și România, ceea ce face ca miile de români stabiliți în Marea Britanie să urmărească cu atenție sporită atât poziția Londrei, cât și reacția Kremlinului.
