in

De ce catolicii și protestanții sărbătoresc Paștile în zile diferite de creștinii ortodocși? Vezi în ce zile va pica sărbătoarea în anii viitori

Catolicii și protestanții din lumea întreagă sărbătoresc Paștile în acest an la diferență de o săptămână cu Paștele Ortodox, și de cele mai multe ori, în zile diferite. Cum s-a ajuns la aceste diferențe în calendar care pot ajunge chiar și la cinci săptămâni?

Diferența calendaristică dintre Paștile occidentalilor și Paștile orientalilor a apărut ca urmare a unor evoluții istorice complexe și îndelungate, precum și coroborării calendarului solar cu cel lunar.

În Antichitate, au existat foarte multe diferențe în prăznuirea Paștelui în lumea creștină.

Astfel, în primele secole, creștinii din părțile Siriei și Asiei Mici celebrau Paștile Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paștile Învierii (Învierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Paștile odată cu iudeii, adică la 14 Nisan, aceștia se numeau Quartodecimani. De precizat că Nisan (nume de origine babiloniană) este cea de-a șaptea lună a anului ecleziastic și prima lună a anului civil în calendarul ebraic. Nisan este o lună de primăvară de 30 de zile. Totodată, în limba turcă este numele lunii aprilie.





Protopashitii, alți creștini din zona Antiohiei, serbau Paștile duminica, dar aveau grijă ca acea duminică să cadă totdeauna în săptămâna azimelor iudaice.

Totodată, cei mai mulți creștini din Egipt, Grecia și Apus sărbătoreau Paștile în aceeași zi din săptămâna în care a murit și a înviat Hristos. În vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan era comemorată moartea lui Hristos, fiind numită Paștele Crucii. Duminica următoare era sărbătorită Învierea și cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină care urma echinocțiului de primăvară. Sărbătoarea se numea Paștele Învierii.

Regulile Paștilor, stabilite la Niceea

Pentru a elimina controversele legate de sărbătoarea Paștilor, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paștile vor fi serbate totdeauna în prima duminică ce cade după prima noapte cu Lună plină de după echinocțiul de primăvară. În acest caz este vorba de coroborarea calendarului solar, în funcție de care este stabilit echinocțiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcție de fazele lunii.

Totdeodată, dacă data Paștilor, calculată după prima regulă, cade în aceeași zi ca și cel evreiesc, atunci Paștile creștinilor trebuie amânate cu o săptămână.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit și că data Paștilor din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, și celorlalte Biserici creștine.

Schimbarea apărută după introducerea calendarului gregorian

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeași dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocțiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, sute de ani, calendarul gregorian care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul și Apusul n-au mai serbat Paștile la aceeași dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paștilor după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocțiul de primăvară, în timp ce ortodocșii calculează în funcție de luna plină astronomică.

În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian. Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Pentru a menține o unitate ortodoxă în serbarea Paștilor, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paștele după calendarul iulian.

Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocșii au serbat Învierea o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei și să serbeze Paștele o dată cu ortodocșii care serbează Paștile după calendarul vechi.

Vaticanul a recomandat minorităților catolice din țări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paștile o dată cu ortodocșii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.

Potrivit calendarelor folosite de Biserica Ortodoxă și cea Catolică, bazate pe mișcarea lunii, respectiv a soarelui (legată de echinocțiul de primăvară), în următorii 10 ani Paștile vor fi sărbătorite astfel:

 

Irlanda de Nord. O jurnalistă a murit împușcată. Polițiști atacați cu sticle incendiare de teroriști ai New IRA

Irlanda de Nord. Cum a scăpat doar cu o amendă un român care conducea fără permis și fără asigurare