Menu
in

Începe săptămâna mare. Obiceiuri și tradiții ortodoxe și românești

Credincioșii ortodocși intră luni în Săptămâna Mare, în care în fiecare zi se țin slujbe speciale la biserică şi se respectă anumite obiceiuri legate de pregătirile de Paște, fiind și ultimele zile din Postul Mare.

În fiecare zi din Săptămâna Mare la biserică se țin slujbe speciale, numite Denii, și predici pentru curățenie sufletească şi iertare de păcate. În Săptămâna Mare, e bine că toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie.



Totodată, pentru fiecare zi, pe lângă practicile religioase, există anumite obiceiuri şi superstiții.

În Lunea Mare, începe curăţenia de Paşte: se scoate totul la aerisit, se spalărufe şi se calcă şi se fac reparațiile necesare prin casă.

Marțease mătură şi se aspira și se spală geamurile.

Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla și călca rufe, iar la țară mai sunt permise muncile în câmp. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.

Joia Mareeste ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere şi fructe.

Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire.

Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar şi patroana torsului şi a ţesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blestemă pe femeile leneșe.

În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernuta prin sită deasă, şi are, în mod tradițional, forma rotundă.

În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.

În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Potrivit unei superstiții, fetele obișnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să își pună sfoarasub pernă ca să-și viseze alesul.

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Conform tradiției creștine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.

În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în amintirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot trebuie totuși să nu mănânce urzici şi nici să pună oțet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Este cea mai tristă dintre zilele pătimirii Domnului, în care se rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea şi îngroparea lui Iisus.

În biserici se pune pe o masă înaltă Sfântul Aer sau Sfântul Epitaf, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării, iar credincioșii trec pe sub masă, o dată sau de trei ori. Seara se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioși, în frunte cu preoții, dând ocol bisericii de trei ori.În această zi nu se fac treburi în casă.

Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.

SâmbătaMare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termina curățenia şi pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptură şi borșul de miel.

Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pasca, cozonac şi preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.

Sursa: ziare.com

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version