Mi-ai dat ce-a fost bun in tine,
Ce-ai avut mai bun, mai sfant,
Mi-ai dat cu necontenire
Crezand intr-al meu cuvant.
Prea dorinda de iubire
Nu priveai in ochii mei,
In care sclipea pornire
De-animal, de oameni rai.
Erai mult prea fericita
Atunci cand mereu sopteam
La urechea ta vrajita,
Ca pe tine te iubeam.
Amarnic te-a inselat
Crezul in niste cuvinte
Spuse cand te-am alintat
Tulburandu-ti a ta minte.
Acum stau ca un strain
La numai doi pasi de tine,
Si nu cutez sa raman,
Sa admir o amintire.
Nu merit sa ma iubesti
Doar o zi macar din viata,
Tu, icoana din povesti,
Alba-n suflet si la fata.
VASILE SANDU