Gogoașa cu„gratuitatea” taxelor consulare e automat dezumflată de apostila obligatorie și plătibilă (30 de lire sterline)!
Ca orice părinte din diaspora care a avut privilegiul de a naște oriunde în altă parte, dar nu în România, am decis – cum e și firesc – să-mi duc odrasla în țara mea de origine, pentru a se bucura și cei apropiați de noul membru al familiei noastre.
Astfel, am început să mă documentez în privința procedurilor de emitere a actelor necesare pentru această călătorie. După ce am cules toate informațiile de pe site-ul oficial al ambasadei din Londra – londra.mae.ro, rubrica roșie „Servicii consulare. Vize”, subsecțiunea: taxe consulare, am făcut demersurile necesare și am trimis emailuri către autorități, pentru a fi complet informată în privința tuturor actelor necesare, fiind ultra precaută, pentru a evita interzicerea părăsirii spațiului englez.
De la sursa pe care v-o redau mai jos, am primit trei emailuri oficiale cu caracter informativ:
Secţia Consulară a Ambasadei României la Londra
Adresă: M.E.I.C. House, 344 Kensington High Street, Londra W14 8NS
Telefon: +44 20 7602 7328; +44 20 7602 9833; +44 20 7603 6694; +44 20 7602 5193
Fax:+44 20 7602 4229
[email protected] (pentru programari pasapoarte)
[email protected] (doar corespondenta cu autoritatile locale)
Ca să fie tacâmul complet, m-am asigurat și să intru în contact telefonic direct cu un operator al ambasadei, care s-a oferit să îmi trimită tot ce mi-a comunicat verbal și în format electronic.
Așadar, am făcut poze tip pașaport fetei mele, m-am prezentat cu ele și cu toate actele, printre care și certificatul englez cu apostila de 30 de lire, pentru a mi se elibera un titlu de călătorie, valabil o singură dată și, ce-i drept, gratuit până la șase ani.
Iată mai jos paragraful informativ primit în e-mail:
„Certificatele de naştere eliberate de autorităţile străine trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru a putea fi utilizate în faţa autorităţilor române:
Nu este necesara programarea, doar prezenta ambilor părinți, cu documentele menționate anterior, de luni-joi in intervalul 09-13 in vederea depunerii cererii. Documentele eliberate de autorităţile statelor semnatare ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supra-legalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999 aprobată prin Legea nr. 52/2000 cu modificările ulterioare, se apostilează;” rezultă, deci, că nici măcar un titlu de călătorie pentru minori nu este complet gratuit, fie el și sub vârsta de 6 ani! Într-adevăr, acele 30 de lire sterline nu se duc în buzunarul ambasadei, dar părintele tot le cheltuiește, fiindcă le dă pe apostilă!
Promptitudinea procesării actului în cadrul ambasadei a fost exemplară, demnă de Marea Britanie! Însă marea aventură a început abia când m-am aflat deja pe teritoriul natal! Taxe de urgență redundante, pentru servicii efectuate la 14 zile distanță? Bomba e că, deși copilul meu s-a născut în Anglia asistat de personal medical englez, copilul meu este obligat să figureze în documentele românești, pentru că se consideră a fi cetățean român, dacă cel puțin unul din părinți este cetățean român!
Calcul rudimentar:
– poze pașaport 5 – 8 lire +
– apostila pentru certificatul emis de U.K. 30 lire +
– traducerea legalizată a certificatului din U.K. în limba română 80 lei +
– taxă de „urgență”, zic ei, la primărie pentru emiterea unui nou certificat – 200 lei.
De data asta e certificat românesc cu CNP (într-un singur exemplar, firește), iar eliberarea de „urgență” se face în decurs de maximum 14 zile! Altfel, durează 30 de zile, dacă nu plătești cei 200 de lei taxă de urgență.
Și act final pentru întoarcerea copilului în Anglia – pașaportul. Care se eliberează în aceeași zi, dar te costă 222 lei pentru cel valabil un an de zile și 270 lei pentru cel valabil pe următorii trei ani și două săptămâni proces de eliberare, după depunerea actelor și a dovezilor achitării taxelor.
Dacă tragem linie, costă 38 lire, în condiția în care minorul are sub 6 ani, plus 502 lei toate actele obligatorii din dulcea Românie. Și asta fără să punem în calcul eventualele drumuri, transporturi și biletele de avion, nerambursabile, dacă cei din România nu au emis actele în timp util întoarceri…
La starea civilă, când am întrebat-o pe funcționară dacă îmi poate elibera pe loc certificatul de naștere, s-a uitat la mine cu niște ochi mari de parcă aș fi înjurat-o. Pentru mine era firească întrebarea, fiindcă – așa cum am precizat în articolul precedent – în Londra mi s-a eliberat acest certificat chiar pe loc!
Îmi vine să îl citez pe Charles Dickens în Bleak House: „Suffer any wrong that can be done to you, rather than come here!”
Elena Urda
