80% dintre marile companii spun că e o provocare să găsească muncitori. Deficitul de personal este din ce în ce mai mare şi cel mai dificil de recrutat sunt tocmai specialiştii. IT-iştii, inginerii şi cei cu studii superioare în general sunt greu de găsit, mai ales după valuri şi valuri de emigrare în masă. Aşa se face că în ultimii opt ani numărul de joburi vacante, pentru care companiile nu găsesc specialişti, aproape că s-a dublat.
Erau 38.000 de locuri de muncă vacante în 2009. Anul trecut s-a ajuns la aproape 60.000, arată Institutul Naţional de Statistică. Iar într-o treime din cazuri, companiile care rămâneau cu posturile neocupate căutau specialişti. Pentru ei erau peste 17.700 de locuri de muncă vacante.
Criză de personal este şi în supermarketuri şi pe şantiere, însă deficitul de specialişti, fie că sunt ingieri sau IT-işti, este de două ori mai mare decât în cazul meseriaşilor şi de 2,5 ori mai mare decât în cel al muncitorilor calificaţi.
Tocmai dezvoltarea economiei a crescut disproporţionat cererea de specialişti, însă la criza de personal de astăzi a contribuit enorm migraţia mare din anii trecuţi.
În 2007, când ţara noastră adera la Uniunea Europeană iar graniţele se deschideau, populaţia ocupată a României era de 9,35 de milioane de oameni. Anul trecut numărul lor a scăzut la 8,45 de milioane, arată consultanţii de la KeysFin. Adică aproape un milion de oameni au dispărut din piaţa muncii.
Mai grav însă e că deficitul de personal nu se temperează, ci se adânceşte. Anul trecut, numărul de locuri de muncă vacante la nivelul economiei a crescut cu 20% faţă de anul anterior. Iar criza se simte cel mai tare în polii de creştere economică ai ţării. Erau mai bine de 16.000 de locuri de muncă neocupate în Capitală, iar următorii în clasament sunt Clujul, Timişoara şi Braşovul. Pe de-o parte lipsa personalului forţează creşterea salariilor, dar în acelaşi timp riscă să frâneze dezvoltarea acestor oraşe.
Dacă ele se pot plafona din cauza deficitului de forţă de muncă, alte regiuni se plafonează din cauza deficitului de muncă. La Giurgiu doar un locuitor din opt lucrează, iar din cele opt judeţe ale Moldovei, în şapte angajaţii nu reprezintă nici măcar o cincime din totalul populaţiei. La celalaltă extremă, în Bucureşti şi în Transilvania, ratele de angajare sunt peste media naţională iar în unele dintre aceste judeţe şomajul e de sub2%.
Străinii, singura soluţie
Încă de anul trecut, companiile din industria auto din vestul şi din centrul ţării au relocat sute de angajaţi din Moldova în zonele în care aveau fabrici pentru a putea duce la capăt contractele pe care le aveau deja semnate, dar pentru executarea cărora nu mai găseau personal pe care să îl recruteze. Chiar şi aşa deficitul nu poate fi acoperit. Angajatorii se gândesc că străinii ar putea fi singura soluţie.
„În Transilvania, angajatorii ne întreabă din ce în ce mai des de posibilitatea de a aduce imigranţi sirieni care să lucreze în fabrici, pentru că nu mai găsesc efectiv forţă de muncă. Nu mai există zone cu şomaj mare în România, poate cu excepţia Vasluiului, pentru că din restul regiunilor oamenii fie lucrează, fie au emigrat, iar firmele, mai ales cele din zona automotive, nu mai găsesc muncitori de niciun fel. Guvernul actual, dar şi cele viitoare, trebuie să înţeleagă că altă soluţie pentru atragerea de investiţii nu există decât dacă aducem forţă de muncă din alte ţări“, a spus Elena Antoneac, Head of Operations în cadrul companiei Nestlers Group, care oferă servicii de relocare.
