Deutsche Welle propune o soluţie pentru ca românii din străinătate să nu se mai simtă excluşi din viaţa politică: cine vrea să voteze, să se înscrie pe listelke electorale înainte de vot. Şi cei din ţară, şi cei din străinătate. “Fiecare cetăţean român cu drept de vot să se înscrie el însuşi, printr-un act voluntar, pe listele electorale cu câteva luni înainte de alegeri”, scrie Horaţiu Pepine în articolul “Pentru ca românii din străinătate să nu se mai simtă excluşi”
Referendumul de demitere, cu neclarităţile şi polemica referitoare la cvroum, a adâncit ruptura care se instalase între votanţii din ţară şi cei din străinătate.
Alegerile prezidenţiale din 2009 au dat impresia unui antagonism între cele două ”ţărmuri”, care a tins să ia amploare odată cu propunerile PDL referitoare la un vot preferenţial pentru cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor.
Declaraţia lui Teodor Baconschi (”Voi aduce un milion de voturi pentru PDL”) a fost luată tale quale, consolidând şi mai mult imaginea unei diaspore pro-PDL, în opoziţie cu un electoral local anti-PDL şi mai ales anti-Băsescu.
În orice caz, separaţia aceasta dintre cele două grupuri electorale a devenit recent nu doar obiect de cercetare demografică, ci şi subiect de dispută politică şi constituţională.
Aşa numita ”erată” a CCR, care stabilea în mod expres participarea cetăţenilor români din străinătate la constituirea cvorumului, a pus din nou problema în termenii cei mai acuţi cu putinţă. Cvorumul a devenit, din nefericire, motiv de discordie.
(…)
Dar pentru a evita o polemică dureroasă încărcată de prea multe neînţelegeri, partidele româneşti ar putea recurge la o reformă simplă, menită să facă ordine nu doar în subiectul mai imprecis al diasporei, ci şi în administrarea listelor electorale ”de acasă”.
Ca să fie clar de aici înainte care este corpul electoral al naţiunii, fără ca nimeni să opereze vreo excludere, legea electorală ar trebui să prevadă ca fiecare cetăţean român cu drept de vot să se înscrie el însuşi, printr-un act voluntar, pe listele electorale cu câteva luni înainte de alegeri.
În felul acesta s-ar evita erorile numeroase, pe care administraţia nu reuşeşte deloc să le evite în cazul celor care şi-au schimbat reşedinţa principală, care au murit sau au renunţat la cetăţenia română, după cum va fi mai clar şi, dincolo de orice contestaţie, care sunt românii din străinătate dornici cu adevărat să participe la procesul politic din ţară.
Voinţa liber exprimată va face o delimitare între cetăţenii activi care manifestă un viu interes al participării politice şi aceia care sunt conştienţi că nu mai au o legătură consistentă cu realităţile ”de acasă”.
Reforma ar trebui consolidată totodată prin instituirea simultană a votului prin corespondenţă pentru toţi aceia care doresc acest lucru, fie că se află în ţară, fie că se află în afara ei, căci fără să asiguri condiţii cu adevărat egale privind exercitarea dreptului de vot nu poţi vorbi de garantarea drepturilor constituţionale, după cum nici nu poţi institui condiţia cvorumului de participare.
În fine câştigul cel mai preţios ar fi acela că românii din străinătate nu ar mai nutri sentimentul penibil că sunt, într-un fel sau altul, excluşi.
Citiţi AICI articolul complet
