“Este nevoie de o intervenție, în sensul de reducere, asupra taxelor percepute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României”, spune Cristina Ancuța Pocora, aflată la al doilea mandat de deputat PNL, aleasă în Colegiul 1 Fetești-Țăndărei.

Chiar dacă nu a fost aleasă în Diaspora, consideră că grija statului român ar trebui să fie mult mai mare față de cei plecați din țară.

V-ați gândit vreodată să emigrați?

«Nu. Nu a fost niciodată o opțiune pentru mine. Poate părea o lozincă, dar vă spun clar că iubesc această țară, cu lucrurile ei bune și rele. Am vizitat câteva țări și am văzut că, și acolo, unele lucruri merg, altele nu. Mi-am propus să rămân aici și să încerc să determin schimbări în bine. Toate acestea, însă, sunt opțiuni strict personale.»

Cum ați identificat chestiunea legată de taxele consulare? Aveți activitate și în afara circumscripției unde ați fost aleasă?

«Sunt deputat PNL de Ialomița, Colegiul 1 Fetești-Țăndărei, și o parte nsemnată a cetățenilor colegiului meu are cel puțin un membru al familiei plecat în afara țării. După cum bine se cunoaște, noul val de emigrație care a început la începutul anilor 2000 provine din județe preponderent agrare – Ialomița, Călărași, Giurgiu – sau dezindustrializate – Alba, Hunedoara, Timiș – și reprezintă unul dintre cele mai importante fenomene sociale înre gis trate de România postdecembristă.

Și în primul mandat, și acum, au venit oameni în audiență care mi s-au plâns de greutățile familiilor lor, de faptul că nici cei de afară nu îi mai pot ajuta cum o faceau în anii trecuți, cum au probleme în a-și face rost de diferite acte, pentru că taxele sunt mari și la aceasta se mai adaugă și distanțele până la consulate. Aceste informații au fost aprofundate prin întrebări adresate ministerelor de resort încă de anul trecut, dar și în întâlnirile oficiale pe care le-am avut cu șefii de misiuni diplomatice și oficii consulare ale României din străinătate, atunci când am mers în delegații oficiale.»

Ați analizat și alte probleme acute cu care se confruntă românii din străinătate și care cer intervenția Statului Român? Care credeți că ar fi acelea?

«Sigur că sunt mai multe probleme și fiecare necesită atenție, analiză, soluții și cred că parlamentarii de diaspora chiar au multe de făcut pentru a-și reprezenta cetățenii. În cazul meu, așa cum vă spuneam, inițiativa a plecat de la discuțiile pe care le-am avut în colegiul meu, dar și în calitate de președintă a Subcomisiei pentru Drepturile Copilului din cadrul Comisiei de Muncă din Camera Deputaților. De exemplu, mi se pare o nedreptate ca, în România, să fie gratuită eliberarea unui certificat de naștere copilului tău, iar în afara țării, același document să coste 90 euro, lipsa acestui document generând o serie de consecințe negative care lovesc în interesele unui cetățean român.

De asemenea, în acest domeniu al copiilor – generația de mâine, care sper și îmi doresc să se întoarcă în România -, o problemă reală identificată de către mine este învățarea limbii române, a tradițiilor și obiceiurilor românești. Încă din anul 2007, Guvernul liberal a demarat proiectul cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească în Italia, Spania, Belgia și Olanda. Același interes îl manifestă și actuala Strategie Națională privind relația cu românii de pretutindeni 2013 – 2016, care are ca obiectiv prioritar păstrarea identității naționale în rândul comunității românești din afara granițelor României.»

În prezent, există 6 parlamentari care, teoretic, ar trebui să identifice problemele diasporei și să apere interesele românilor din străinătate. Este suficient numărul lor?

«Ceea ce consider a fi cu adevărat important este cunoașterea realităților fiecărei comunități, cunoașterea problemelor oamenilor și transpunerea acestor probleme în proiecte și programe care să ajute în mod real. Tocmai pentru acest scop cred că este esențial faptul că astăzi avem un ministru delegat, pe domnul Cristian David, în cadrul MAE, special pentru această zonă, a românilor din afara granițelor. Este un mesaj important pe care îl dă acest guvern, și anume că ne interesează cum trăiesc românii din interiorul și din exteriorul României.»

Este necesar votul electronic sau prin corespondență pentru românii din străinătate? Ați susține un asemenea proiect?

«Cred cu tărie că aceasta este soluția de vot pentru românii din afara României. Am asistat în ultimii ani la multe controverse legate de voturile din afară și la manifestarea multor suspiciuni. Mulți români nu au votat pentru că distanțele până la secțiile de vot impuneau bani cheltuiți pe drum sau poate pentru că nu gaseau în mesajele de campanie și mesaje credibile pentru ei. Votul electronic cred că le va permite românilor sa-și exercite dreptul de vot.»

Ce alte inițiative aveți în plan pentru românii din străinătate?

«Foarte mulți cetățeni români, care inițial au lucrat fără contract, mi-au adresat mai multe întrebări, solicitând informații privitoare la sectorul de pensii, dorind să afle dacă își pot achita retroactiv asigurările sociale pentru perioadele respective, pentru a putea beneficia de pensie și de a-și completa stagiul de cotizare. În prezent, mă documentez împreună cu alți colegi din USL și Ministerul Muncii, pentru a putea identifica o soluție pentru acești oameni.»

Andi Rădiu