Organizaţia neguvernamentală Transparency International a publicat Barometrul său anual privitor la corupţie. În continuare 76 % dintre români cred că nivelul corupţiei este cel mai ridicat în rândurile partidelor politice.
Pe locul doi în topul corupţiei se află Parlamantul, 68 % dintre români cred că aleşii sunt cei mai corupţi. Tot în top rămâne Justiţia, 58 % dintre intervievaţi au spus că nivelul corupţiei printre magistraţi a crescut între 2011-2013.
Locurile 4, 5, 6 sunt ocupate, în ordine, de sistemul medical, poliţie şi administraţie. Românii apreciază ca fiind mai puţin corupte domenii precum armata şi biserica.
În acelaşi raport, 17 % dintre românii chestionaţi au recunoscut că dau mită pentru cel puţin unul dintre serviciile publice. Este unul dintre cele mai mari procente la nivelul Uniunii Europene, mai prost stau grecii cu 22% şi lituanienii cu 26 %. La polul opus al clasamentului sunt Spania cu 2 % şi Finlanda şi Danemarca cu 1 % fiecare.
Mita, cheia succesului
În ultimele 12 luni, 27 % dintre persoanele intervievate pentru acest barometru mondial al corupţiei afirmă că au fost nevoite să plătească mită pentru a avea acces la unele servicii publice sau unele instituţii, relatează Mediafax.
“Statele trebuie să trateze cu seriozitate vocile care se ridică împotriva corupţiei şi să întreprindă activităţi concrete pentru favorizarea transparenţei şi pentru a incita administraţia să dea socoteală cetăţenilor”, avertizează Huguette Labelle, preşedinta Transparency International.
Ancheta, realizată pe un eşantion format din 114.000 de persoane în 107 ţări, arată şi o criză în ceea ce priveşte încrederea în clasa politică. În 51 de ţări, partidele politice sunt considerate instituţia cea mai coruptă şi 55 % dintre persoanele intervievate cred că acţiunea Guvernului se supune intereselor particulare.
Transparency International recomandă, între altele, oficialilor politici să facă publice declaraţiile lor de avere, precum şi pe cele ale familiilor lor. Organizaţia consideră că formaţiunile politice ar trebui să îşi declare sursele de finanţare şi veniturile pentru a dezvălui potenţialele conflicte de interese. Cetăţenii privesc cu mai multă severitate acţiunile de combatere a corupţiei liderilor lor decât la începutul crizei financiare din 2008, potrivit aceleiaşi surse. Astfel, 31 % dintre ei considerau în urmă cu cinci ani că acţiunea Guvernului lor pentru combaterea corupţiei este eficientă. în prezent doar 22 % cred acest lucru.
Locul 66 mondial la corupţie
În 2012, clasamentul privind corupţia la nivel mondial întocmit de Transparency International a cuprins 176 de ţări. Acum un an, România a ocupat locul 66 în topul organizaţiei neguvernamentale cu un scor de 44 de puncte, la egalitate cu Arabia Saudită şi Kuweit şi în urma Ungariei, Croaţiei, Rwandei, Georgiei, Namibiei sau Ghanei. S-a situat însă înaintea Italiei, Bulgariei, Braziliei sau Chinei.
Cele mai puţin corupte state din lume au fost Danemarca, Finlanda şi Noua Zeelandă. Cele mai corupte state ale Uniunii Europene au fost Italia şi Grecia.
În 2011, ţara noastră ocupa locul 75 în clasamentul întocmit de Transparency International, cu un indice de 36 de puncte, la egalitate cu China.
