Comisia Europeană a prezentat ieri un raport în care, pentru prima dată, este evaluată situația corupției în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
Conform documentului, Europa pierde anual 120 de miliarde de euro din cauza corupţiei, o sumă aproape egală cu bugetul UE pe un an. În România, corupţia măruntă, dar şi corupţia politică rămân o problemă semnificativă, este concluzia Comisiei Europene.
Dacă Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat succese semnificative în ultimii ani, Parlamentul, guvernele şi autorităţile din administraţia centrală şi locală sunt principalii generatori de corupţie şi principalele forţe care trag înapoi România.
Comisia Europeană sugerează României să se asigure că magistrații vor avea în continuare toate garanțiile necesare pentru independența justiției și pentru continuarea investigațiilor independente în cazurile de mare corupție, inclusiv în ceea ce-i privește pe înalți demnitari aleși sau numiți în funcții.
De asemenea, ţara noastră trebuie să-și sporească eficiența prevenirii și depistării conflictului de interese în rândul funcționarilor publici și să-și ia mai multe măsuri de siguranță când e vorba de alocarea fondurilor publice. Totodată, României i se cere elaborarea unor strategii care să aibă drept obiectiv reducerea corupției în sectorul îngrijirii sănătății.
57% dintre români sunt afectaţi de corupție
Un element de noutate îl constituie utilizarea sondajelor de tip Eurobarometru pentru a măsura percepţia corupţiei în statele membre. În cazul României, acestea au relevat faptul că “25% din respondenţii români (…) au recunoscut că în ultimele 12 luni li se solicitase sau li se sugerase să ofere mită pentru servicii. Acest procent ocupă a doua poziţie printre cele mai mari din UE, în comparaţie cu o medie a UE de 4%.”
De asemenea, 93% dintre românii care au răspuns chestionarului pentru Eurobarometru consideră că nivelul corupţiei a atins o cotă ridicată, iar 57% dintre români spun că viața lor este afectată de corupție. La capitolul percepţie în ceea ce priveşte nivelulul corupţiei, România este depăşită de Grecia (99% dintre respondenţi), Italia (97%), Cehia, Lituania şi Spania (95%) şi Croaţia (94%).
Totodată, „81% din întreprinderile din România au afirmat că favoritismul şi corupţia reprezintă un obstacol în calea concurenţei între întreprinderile din România (media UE: 73%). 65% din respondenţi considerau că pentru întreprinderea lor care îşi desfăşoară activitatea în România corupţia reprezenta o problemă (media UE: 43%), în timp ce 64% considerau că clientelismul şi nepotismul ridicau probleme similare (media UE: 41%)”.
Mai mult, „În Indicele privind corupţia globală 2013-2014 al Forumului Economic Mondial, corupţia este menţionată ca fiind al doilea dintre cei mai problematici factori în calea dezvoltării afacerilor în România, după ratele de impozitare”.
Problemă europeană
România și Bulgaria, singurele țări a căror aderare la UE, în 2007, a fost condiționată de continuarea unei monitorizări anticorupție prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, sunt arătate de obicei cu degetul ca fiind „oile negre” ale Europei.
Raportul dat publicității la 3 februarie arată însă că și alte țări, inclusiv dintre cele mai vocale atunci când e vorba de criticarea României și Bulgariei, mai au, în materie de anticorupție, lucruri de rezolvat în propria ogradă. Potrivit raportului, în medie, peste trei sferturi dintre europeni au sentimentul că, în țara lor, corupția este larg răspândită.
