Preşedintele Traian Băsescu a luat o poziţie tranşantă faţă de situaţia din Ucraina. Şeful statului a anunţat că merge la Consiliul European de la Bruxelles să susţină că Federaţia Rusă a făcut „o agresiune” încălcând tratatele cu Ucraina privind prezenţa trupelor ruse în Crimeea.
La Bruxelles este prevăzut un Summit extraordinar european privind Ucraina, care ar putea decide sancţiuni contra Rusiei, acuzată că a violat dreptul internaţional şi suveranitatea Ucrainei, preluând de facto controlul Crimeii.
Conform lui Băsescu, România va susţine că cele două state care trebuie să negocieze cu Federaţia Rusă pentru soluţionarea conflictului sunt SUA şi Marea Britanie, în baza înţelegerii de la Budapesta din 1994, privind respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În cazul în care această variantă nu este agreată şi se doreşte o negociere UE – Rusia, Băsescu consideră că „România trebuie să facă parte din aces format de negociere”.
De altfel, Băsescu a ţinut să menţioneze că „Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile sale sunt legitime”. ”Partenerul nostru este Guvernul desemnat de Parlamentul Ucrainei”, a adăugat preşedintele.
Suntem cel mai apropiat membru UE de Crimeea
Ca plan de acţiune, România se raliază la Bruxelles statelor care consideră că Ucraina are nevoie de sprijinul financiar al FMI, al Băncii Mondiale şi al Comisiei Europene şi susţine că, „dacă doreşte”, noua Putere de la Kiev poate reveni asupra deciziei lui Viktor Ianukovici de la Vilnius, care a refuzat să semneze Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu UE. În situaţia în care se decide ca UE să desemneze un grup de state care să negocieze pentru soluţionarea conflictului, Băsescu a aunţat că va cere ca România să fie printre ele. „În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiiunilor între Ucraina şi Federaţia Rusă, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a spus preşedintele.
Argumentele sale sunt legate de vecinătatea cu Ucraina, de numărul mare de vorbitori de limbă română, care ar constitui a doua minoritate, după cea rusă, dar şi de dependenţa redusă de gazele ruseşti. „Avem este 400.000 de cetăţeni ucrainieni vorbitori de limbă română. Ne situează pe locul 2 în rândul minorităţilor. România este cel mai apropiat membru al UE de Crimeea. E la un marş de 10 ore maxim pentru una din navele ruse de la Sevastopol. România este aproape de un alt conflict îngheţat – Transnistria. România are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre UE”, şi-a justificat Băsescu solicitarea.
Un argument în plus, pus pe masă la plecare, a fost însă şi dependenţa mult mai redusă de gazele ruseşti faţă de cea a altor state, foarte puternice, din UE. „România nu are o grea dependenţă de importurile de gaze din Federaaţia Rusă şi le poate substitui din alte surse. Prin Ungaria putem primi gaze şi din Norvegia. Poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare”, a adăugat preşedintele. Datele oficiale arată că România importă sub 20% din necesarul anual de gaz.
Invazia rusă în Crimeea
După ce ucrainenii de pe Euromaidanul din Kiev au reuşit să răstoarne regimul pro-rus al lui Viktor Ianukovici, centrul crizei din Ucraina s-a mutat în sudul ţării, în Peninsula Crimeea, regiune ucraineană care are tendinţe separatiste, dar şi legături istorice cu Rusia.
Potrivit celui mai recent recensământ, 58% dintre cele 2 milioane de locuitori ai peninsulei sunt ruşi şi 77% au declarat că limba nativă este rusa. În Crimeea, mai sunt 24,4% ucraineni şi 12% tătari turcofoni şi musulmani suniţi. De asemenea, mulţi dintre etnicii ruşi au şi cetăţenie rusească. Prin aceste realităţi etnice şi-a justificat Rusia manevrele militare din ultimele zile, susţinând că nu face decât să îşi apere cetăţenii de aici, care aveau de suferit în urma mişcării Euromaidanului şi a instalării unei noi puteri la Kiev cu orientări occidentale.
Temerile comunităţii internaţionale şi ale publicului s-au mutat acum de la un război civil în Ucraina la un conflict internaţional cu Rusia, care a mobilizat peste 16.000 de soldaţi în Crimeea. Începută pe 28 februarie, invazia rusă în peninsulă s-a desfăşurat pe tăcute şi foarte eficient. În câteva ore, toate bazele militare ucrainene erau sigilate de trupele ruseşti, care înconjuraseră clădirile guvernamentale, aeroporturile şi centrele de comunicaţii. NATO a cerut Moscovei să înceteze imediat acţiunile militare din Ucraina, iar Statele Unite ale Americii au suspendat orice cooperare militară cu Moscova pe fondul intervenţiei ruse în Crimeea.
