Bugetul mediu de Paști al românilor va stagna la nivelul din 2013, aproximativ 360 lei pe familie, de peste patru ori mai puțin decât bugetul alocat pentru sărbătorile de Crăciun și Revelion (peste 1.500 lei). Astfel, masa de Paşti va fi una mult mai săracă, în contextul în care scumpiri au fost nota dominantă a ultimei perioade.
Vopsea pentru ouă, făină, zahăr, iepuraşii de ciocolată pentru cei mici, ştevia sau spanacul, scrumbia proaspătă, leuşteanul pentru borşul de miel, salata verde de import, căci cea românească ia calea exportului datorită calităţii, şi, binenţeles, carnea de miel. Toate acestea costă bani, bani frumoşi pe timp de criză garnisită cu scumpiri la pachet venite chiar la începutul lunii aprilie. Prin pieţe tot mai des auzi binecunoscuta expresie: “Scump, bre, scump, dincolo era mai ieftin!”.
Cerere scăzută pentru carnea de miel
Sărbătorile Pascale vor fi mai sărace, anul acesta. Pentru mulţi români, carnea de miel a devenit un lux, cel puţin aşa arată cererile de miei pe pieţele din ţară. Doar două abatoare din 40 au fost autorizate în Sibiu. Cei mai mulţi sibieni aleg să cumpere mielul direct de la stână. Nu îi sperie că sacrificarea se face în condiţii neautorizate sanitar-veterinar. Preţul mai mic e tot ce contează, iar ciobanii sunt mulţumiţi că mai au clienţi.
Alţii şi-au adus mieii la Bucureşti, unde speră să aibă mai mult noroc. Aici este şi cel mai scump miel: aproape 29 de lei kilogramul (aproximativ 6,5 euro/kilogramul). În Timişoara şi în Sibiu preţurile scad la 27 de lei, respectiv 25 de lei, iar cel mai ieftin miel poate fi cumpărat în Iaşi, cu 20 de lei kilogramul. Însă, hipermarket-urile au deja contracte pentru miei din import, aşa că românii vor mânca şi miei din Marea Britanie, Australia sau Noua-Zeelandă.
Bucuria sărbătorilor, în rate
A fost forfotă mare, în ultima perioadă, la Casele de Ajutor pentru Pensionari. Sute de vârstnici au apelat la împrumuturi, pentru a trece cu bine de Sărbătorile Pascale. Chiar dacă mulți dintre cei care au făcut împrumuturi încă mai plătesc datoriile făcute de Crăciun, pentru că au pensii modice, bătrânii se văd nevoiți să se îndatoreze din nou. În numai două zile, 200 de pensionari au cerut împrumuturi.
“În medie, împrumuturile la noi, referitor la această perioadă, sunt în jur de 1.700 de lei față de 1.620 cât era anul trecut, deci denotă că, an de an, crește și numărul de membri și numărul de solicitari. Din aceste pensii modice, este foarte greu sa îți plătești datoriile iarna și acum să îți plătești și sărbătorile“, spune Alexandru Pop, președintele Casei de ajutor reciproc a pensionarilor
Bugetul alocat de români pentru cumpărăturile de Paşte în 2014 îl depăşeşte pe cel de anul trecut cu doar un leu. Aşa arată un studiu recent, potrivit căruia suma medie pe care cei de la oraşe o vor cheltui în această perioada este de 359 de lei. În plus, faţă de anii precedenţi, aproape 85% din români intenţionează să petreacă sărbătorile acasă, în sânul familiei, sau cu prietenii.
„Paştele rămâne în continuare cea mai importantă sărbătoare religioasă la români, motiv pentru care cei mai mulţi preferă să stea acasă cu cei dragi. Un alt motiv pentru care probabil vor rămâne acasă e şi faptul că au cel mult două zile libere, şi nici vremea de afară nu prea îi îmbie să plece undeva“, a explicat sociologul Mircea Kivu.
Oamenii preferă să stea acasă
„Sărăcia îi îndeamnă pe oameni să revină la tradiţie şi să petreacă sărbătorile cu familia. Vorbim de problemele financiare din ultimii ani, chiar şi de aglomeraţia de pe drumurile turistice. În aceste condiţii, oamenii preferă să stea acasă. Cei care într-adevăr aleg să pleace, se duc la pensiuni din Moldova sau din Nordul Moldovei, unde se mai păstrează partea religioasă. Astfel, petrec Paştele mai aproape de biserică”, spune şi etnologul Ioana Popescu, adăugând că în viitor ne va fi din ce în ce mai greu să păstrăm spiritul sărbătorilor.
„Să ne aşteptăm la tot mai multă străduinţă de a ţine sărbătorile. Toate sărbătorile au virat către marketizare, către cadouri frumos ambalate. Nu se întâmplă doar la noi, ci este un curent mondial”, arată specialiştii.
