Duminică, 2 noiembrie 2014, vor avea loc alegerile pentru Preşedintele României. Votarea începe la ora 7.00, ora locală, şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală. În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, acesta va avea loc duminică, 16 noiembrie 2014.
Cetăţenii români care se află în ziua alegerilor în străinătate, inclusiv cei aflaţi ca turişti, pot să îşi exercite dreptul de vot la orice secţie de votare organizată în străinătate.
FOTO Neptun TV
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România pot vota la orice secţie de votare din ţară. Ei vor fi înscrişi pe tabele electorale.
Cetăţenii români care votează la secţiile organizate în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Documentele pe baza cărora se poate vota: paşaport (simplu, diplomatic, de serviciu, temporar, CRDS); carte de identitate, titlu de călătorie. La alegerile pentru Preşedintele României din 2014 nu se utilizează cartea de alegător. Pentru a putea vota, trebuie să aveţi acte de identitate valabile.
18.313.698 de cetățeni români au drept de vot la alegerile prezidențiale pe 2 noiembrie, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie la turul al doilea, pe 16 noiembrie. Cu ocazia scrutinului, 18.550 de secții de vot sunt deschise în țară și 294 în străinătate.
Cum arată buletinul de vot
La scrutinul din 2 noiembrie, numele candidaţilor sunt tipărite pe două pagini, respectiv opt pe prima pagină, şase pe următoarea.
Pe prima pagină sunt imprimate opt patrulatere cu numele următorilor candidaţi: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo) şi Teodor Meleşcanu (independent).
Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscrişi candidaţii Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).
Conform Constituției României, președintele este ales pe un termen de 5 ani.
Ce urmează după primul tur
Potrivit calendarului aprobat de Guvern, primul tur al alegerilor este urmat de o perioadă de patru zile, timp în care sunt anunțate rezultatele votului, iar în cel mult trei zile de la încheierea votării, candidații pot cere anularea alegerilor, pe motiv de fraudă electorală.
Ulterior, Biroul Electoral Central (BEC) centralizează datele și procesele verbale, care sunt trimise Curții Constituționale. În sfârșit, după primirea dosarului de la BEC, alegerile sunt validate, iar rezultatele sunt publicate în Monitorul Oficial. În situația în care se organizează al doilea tur de scrutin, dacă niciun candidat nu ia peste 50% din sufragii, campania electorală începe la 7 noiembrie 2014, iar turul II va avea loc pe 16 noiembrie.
Situaţiile în care votul este considerat nul
Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea VOTAT aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea VOTAT, precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea VOTAT, buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea VOTAT este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Important!
– Fiecare alegător îşi exprimă votul personal.
– Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
– Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.
– Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
– Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora.
– Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
