Piesa “Blue Beard Babes” s-a jucat o singură seară, la Londra, la Rosemary Branch Theater. A fost o singură reprezentaţie, în avanpremieră, înainte de participarea spectacolului la Festivalul de teatru de la Edinburgh. Piesa de teatru este unică. Este o operă colectivă, a opt femei din lumea teatrului, actiţe şi regizoare. Şase dintre autoare interpretează rolurile pe care le-au creat. Maria Alexe şi Romina Boldaşu (foto) sunt două tinere actriţe române care au jucat marţi seară, pe doi august, în această mică bijuterie dramatică.
Textul este o parafrază realistă, modernă, dar necruţătoare a istoriei lui Henry VIII şi a servituţii femeieşti. Cele şase actriţe Alice Frick (Catherine de Aragon), Maria Alexe (Anne Boleyn), Jin Jang (Jane Seymour), Lauren Karl (Anne of Cleves), Romina Boldaşu (Catherine Howard), Cindy – Jane Ambruster (Catherine Parr) se succed pe scenă, alternând rapid costume de culoarea roşie, aşa cum jonglează cu personajele lor istorice şi cu personaje secundare reale. Cele şase femei istorice, nevestele faimosului rege britanic, sunt deopotrivă şi şase actriţe, legate de un singur personaj masculin absent, asemeni lui Henry VIII: regizorul.
Personajele îţi transmit pasionat date din lumea tumultuoasă a feminităţii, fără graniţe istorice, întrebări, atitudini care ţin strict de viaţa feminină. Maria Alexe (Ann) este pe rând regina penintentă, dar şi un alt personaj feminin care îşi dispută acerb rolul. Romina este regina imberbă a lui Henry VIII, dar şi o tânără actriţă, care vineri seara, alături de colegele ei, bea şi recunoaşte picior peste picior că a avut relaţii cu bărbaţi însuraţi. Peste detalii, spectacolul bogat în gesturi, mimică, alternate cu tăceri şi momente de intens dramatism, – ieşirile din scena puterii ale reginelor condamnate – frapează prin tratarea cu un realism frust a caracterului feminin, transmis ca o stihie.
Şase regine şi un rege
Textul îşi are gingăşiile lui – jocuri de cuvinte, de pronunţie, este când amuzant, când cutremurător. “Certain things you can’t obtain with hard work: beauty, youth” (Anumite lucruri nu le poţi obţine oricât ai munci: frumuseţe, tinereţe. – Catherine of Aragon); “I can hear the bells of the cathedral…All my life I have been running to escape a thing and reach another…Dress, shoes, make up! I’m ready for the bells!” (Aud clopotele catedralei…Toată viaţa am fugit ca să scap de un lucru, în căutarea altuia. Rochie, pantofi, machiaj! Sunt pregătită pentru clopote – Catherine Howard).
Structura textului este complexă, de la monologurile intense ale reginelor, înainte de execuţii, la incantaţii. “Divorced, beheaded, died, survived” este legato-ul dintre cele şase personaje feminine.
“Blue Beard Babes” este o piesă când uluitor de clară, când deschisă interpretărilor şi meditaţiilor. Cele şase regine sunt prinse în jocurile propriilor lor înţelesuri şi adevăruri, fiecare izolată în părticica ei de viaţă comună cu regele.
Invidiile, lupta pentru întâietate dintre ele, bucuria tuturor la căderea uneia sunt fruste, clare şi limpezi ca şi tricourile şi eşarfele lor roşii. Apar meditaţii asupra dualităţii, asupra cruzimilor interioare din natura feminină, transmise sincer şi direct.
Regele nemilos este evocat divers de fiecare dintre regine. Implorat înainte de execuţii, scuzat, minimalizat sau caricaturizat. Prezenţa sa este sarcastic tratată, fiecare dintre victimele sale interpretându-l pe rând, purtând o barbă falsă din cârlionţi de hârtie.
Regele absent (regizorul) este marele absent şi totodată pesronajul cheie, care dă greutate şi sens tuturor zbaterilor feminine. De altfel piesa consemnează spre sfârşit cu doar câteva replici inutilitatea zbuciumului feminin… “It’s his show. Without him none of us would be here. Did he give you the role you deserve?!….Did he give you the love you deserve?!….”. (Este spectacolul lui. Fără el nici una dintre noi nu ar fi aici. Dar ţi-a dat rolul pe care îl meritai? }i-a dat dragostea pe care o meritai?)
Tinere actriţe la Londra
Pe doi august, seara, la ora 21,00, după ce spectacolul s-a încheiat, la teatrul vechi din Shepperton Road, 2, cele două tinere actriţe s-au retras alături de colegele lor, în cabina lor. După aplauze, în agitaţia de după spectacol, printre lucrurile din cabină, ele ne-au şoptit că sunt de acord să vorbească despre proiectul lor. Îmbrăcate în rochiţă şi tricou subţiri de vară, ele au vorbit despre piesa lor, în grădina teatrului, alături de actori şi lângă tufe uriaşe de hydrangea.
“A fost o operă colectivă. Nu este o piesă despre condiţia femeii. Din munca noastră comună s-au născut personajele şi textul”, a început impetuos Maria. Opt femei, actriţe şi regizoare au colaborat la scrierea textului: Alice Frick (Austria), Maria Alexe şi Romina Boldaşu (România), Jiu Jiang (South Korea), Lauren Karl (USA), Cindy – Ann Ambruster (Great Britain), Eva Mann (Elveţia), Laura Milani (Italia). Proiectul a fost creat integral de ele, de la text, la interpretare, la costume şi scenografie şi s-au pregătit aşa încât să poată participa cu show-ul la Festivalul de teatru de la Edinburgh, care a început din 3 august.
Spectacolul “Blue Beard Babes” va fi prezentat la Festivalul de Teatru de la Edinburgh, în avanpremieră pe 4 şi 5 august şi va fi jucat în perioada 6 – 13 august.
Maria Alexe: “My king, a lawful trial!”
“Ne-am documentat fiecare pentru un personaj istoric”, spune Maria. De ce Ann Boleyn? Mariei i-a plăcut acest personaj istoric. “E marcant. Este mama Elisabetei I. Datorită ei a fost creată biserica Angliei. Până la Ann Boleyn, în Anglia nu se văzuseră divorţuri. Ea a declanşat o serie de evenimente, unele ce-i drept sângeroase. Iar între ea şi Henry VIII a existat se pare o adevărată poveste de dragoste. Se mai păstrează încă scrisori ale regelui trimise ei”, spune Maria. Cu ocazia documentării, ea a aflat că Henry VIII nu a executat de fapt decât două din nenumăratele sale soţii şi că nici astăzi nu se cunoaşte cu exactitate data naşterii acestei regine a Angliei. “My king, a lawful trial!”. (“Regele meu, acordă-mi un proces corect!”) este una dintre replicile monologului reginei Ann, interpretată de Maria Alexe. După dramatismul şi demnitatea rugăminţii reginei decăzute, personajul Mariei ne arată şi un mod sofisticat, dar hotărât de a lupta. Alter – ego-ul său, una dintre actriţele care îşi dispută influenţa regizorului se dovedeşte de neînvins în obţinerea rolului. “A fost o regină influentă şi, se pare, abuzul de putere, i-a adus condamnarea, la 25 de ani”, spune Maria.
Cărţile de joc sunt omniprezente în spectacol. Cad în ploaie, precum confetti la nunţi, curg printre degetele reginelor, se aştern gros ca un covor pe podele, devin coroane sau lesă pentru câini. Cu doar un singur obiect de recuzită – cărţile de joc – actriţele, care sunt şi scenografe – reuşesc să semnalizeze simbolic nimicnicia, singurătatea puterii, jocurile şi intrigile ei. Recuzita, de la eşarfele colorate, la cărţi de joc a trebuit strânsă şi împachetată de către actriţe, imediat după spectacol, deoarece a doua, zi dis de dimineaţă plecau la Edinburgh.
Romina: “I can hear the bells of the cathedral”…
Tânăra regină de numai 17 ani, executată de Henry VIII pentru că îl înşela, Catherine Howard, este personajul Rominei Boldaşu. Spre diferenţă de impozanta regină Ann, tânăra Catherine jucată de Romina, este fragilă, naivă, râde şi plânge uşor, nu stăpâneşte ritualurile puterii şi le desconsideră. Ea înşeală un rege cu neglijenţă, aşa cum alter -ego-ul ei, actriţa, nu îşi găseşte niciodată scenariul, şi îşi destăinuie picior peste picior, în papucei roşii aventurile. Romina reuşeşte să încarneze o regină nervoasă, nehotărâtă, punând în valoare din tuşe subţiri nepotrivirea tinerei femei cu un rol de stat. Cu o emoţie fină, actriţa reuşeşte să dea demnitate tinerei Howard, în pragul execuţiei. în timp ce se pregăteşte de momentul final ca pentru un bal, aranjându-şi ţinuta, personajul Rominei devine atât de uman cu o singură replică, strecurată printre frivolităţi. “I was wondering…Does it hurt to die?!”.
Se aud apoi cuvinte româneşti pe scenă. Maria Alexe şi Romina Boldaşu izbucnesc pe limba noastră, în rolurile celor două actriţe, personaje secundare ale reginelor, certându-se în căutarea unui scenariu. “Iar nu găsesc scenariul!” (Romina). “Lasă-mă cu scenariul tău!”(Maria). “Ieşi afară să nu te mai văd!” (Maria). “Du-te dracului!” (Romina).
Romina Boldaşu ne-a spus că personajul ei este cel al unei tinere fete, ajunsă regină pentru câteva luni. Catherine era catolică, iar căsătoria a fost aranjată. Howard avea 17 ani, iar Henry VIII era deja în vârstă şi obez, iar ea l-a înşelat. La 19 ani a fost decapitată.
Două prietene care scriu şi joacă împreună
“Sunt două planuri, real şi istoric. Totul a pornit de la ideea de joc: joc de cărţi, joc al puterii. Cărţile figurează regi, regine, coroane şi simbolizează intrigi…Câţiva oameni stau şi joacă un joc şi schimbă istoria”, vorbeşte Maria despre ideile piesei. Cum ar traduce ea în limba română piesa? “Iubitele, gagicile lui Barbă albastră”, zice ea şi râde.
Maria şi Romina studiază la Londra şi se bucură şi de susţinerea financiară a părinţilor. Locuiesc în cartier studenţesc, de un an, de când au sosit. Interpretarea în limba engleză, dicţia nu le-au ridicat probleme. “Studiem şi la şcoală”, spun ele şi amintesc că proba de limbă a fost probă de admitere la şcoala britanică. în afară de studiu, cele două tinere actriţe au şi alte proiecte. Romina joacă rolul principal, Agnes, în “A Dream Play”, de August Strindberg, cu trupa “21 limbs” din Londra. Maria interpretează în aceeaşi piesă două roluri: al mamei şi Quarantine Master.
Studiul la şcoala londoneză de teatru se încheie în septembrie, dar cele două prietene actriţe intenţionează să joace în continuare în Londra. Sperăm, cu succes!
Oana Iuraşcu