
Într-o perioadă în care Marea Britanie se confruntă cu presiuni tot mai mari pe toate fronturile – de la costuri sociale în creștere până la cerințe internaționale de securitate – guvernul condus de Sir Keir Starmer anunță cea mai mare creștere a cheltuielilor de apărare de după Războiul Rece. Însă dincolo de declarațiile oficiale și angajamentele strategice, întrebarea esențială rămâne: cine va plăti nota de plată?
Obiectivul este clar – atingerea unui nivel de 2,5% din PIB alocat apărării până în 2027 și o posibilă escaladare la 3% în legislatura următoare. Dar în spatele acestor cifre stă un buget public deja tensionat, o economie cu o creștere modestă și numeroase angajamente financiare în alte sectoare sensibile, precum sănătatea, pensiile și protecția socială.
Creștere fără taxe? O iluzie fiscală
Directorul Institutului pentru Studii Fiscale (IFS), Paul Johnson, a avertizat că promisiunile de investiții masive în apărare nu vor putea fi susținute decât prin „majorări de taxe destul de consistente”. El a declarat pentru Times Radio că, în condițiile în care guvernul analizează și reluarea plăților pentru încălzirea de iarnă și modificarea limitei de doi copii pentru beneficii, „alegerile vor deveni extrem de dificile”, scrie cityam.com.
În plus, Johnson a subliniat că „nivelurile foarte scăzute ale creșterii economice” fac și mai improbabilă varianta în care doar dezvoltarea economică ar putea acoperi diferența financiară. Cu alte cuvinte, în lipsa unor reforme fiscale majore, guvernul ar putea fi nevoit să își revizuiască fie prioritățile, fie transparența asupra măsurilor pe care intenționează să le adopte.
Promisiuni ferme, dar termene neclare
Premierul a încercat să risipească îndoielile, susținând că este „100% încrezător” că toate planurile prezentate în noua strategie de apărare pot fi realizate, inclusiv achiziția de submarine de atac suplimentare, investiții de 15 miliarde de lire în focoase nucleare și dezvoltarea de noi arme cu rază lungă de acțiune.
Cu toate acestea, Starmer a recunoscut că data pentru atingerea pragului de 3% din PIB va fi stabilită abia „când vom ști exact cum putem face asta”. În timpul unei vizite la Glasgow, el a subliniat că „cea mai bună metodă de a susține creșterea cheltuielilor publice este dezvoltarea economiei”, dar nu a exclus noi reduceri din bugetul pentru ajutor internațional.
Critici dure din opoziție și din armată
Reprezentanții opoziției nu s-au lăsat impresionați de aceste angajamente. James Cartlidge, ministrul apărării din umbră, a descris promisiunea privind atingerea pragului de 3% ca fiind „vagă” și a pus sub semnul întrebării întregul plan de revizuire a apărării. Liderul liberal-democrat Ed Davey a fost și mai categoric, acuzându-l pe premier de o „lipsă îngrijorătoare de urgență” în fața amenințărilor de securitate tot mai accentuate.
În același timp, șefii din armată au tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea actuală redusă a forțelor armate britanice de a răspunde eficient în caz de conflict, într-un context internațional dominat de incertitudine și tensiuni geopolitice.