Într-un material publicat în adevarul.ro, jurnalistul Lulea Marius Dorin analizează modul haotic și lipsit de transparențăpe care funcționarii DRP îl aplică în desemnarea finanțării proiectelor depuse de către românii din străinatate. Iată mai jos textul.
“Scriu această scrisoare în nume propriu şi în atenţia domnului Ministru de Externe Titus Corlăţean, pentru a-i atrage atenţia acestuia asupralipsei de transparenţă a modului în care DPRP, departament aflat în subordinea sa, a încercat alocarea de fonduri pentru asociaţiile care ar trebui să promoveze consolidarea comunităţilor româneşti din afara graniţelor.
Am ales această cale de adresare în momentul în care multe dintre lucrurimai pot fi încă salvate, inclusiv onoarea Ministerului Român de Externe, deci inclusiv a dumneavoastră în calitate de conducător.
În momentul de faţă am suspiciuni(ca să fiu drăguţ), care de altfel se vor dovedi fundamentate, asupramodului în care Departamentul Politici pentru relaţia cu Românii de pretutindeni doreşte a aloca fondurile de care dispune.
Toate etapele desfăşurate până în acest moment în procedura de depunere şi selecţie a proiectelor ridică grave suspiciuni cu privire la o posibilă fraudare. Eu personal înţeleg că este an electoral, dar sifonarea banului public tocmai de la cei care au mai mare nevoie de ei, reprezintă o gravă atingere interesului naţional.
Îmi cer scuze pentru limbajul direct, dar aici nu e loc de politeţuri prea mari. DomnulBogdan Stanoevici a fost numit formal la conducerea acestei instituţii tocmai pentru a exista un ţap ispăşitor şi pentru ca cei care se află în spatele sistemului să nu fie prea deranjaţi. Acesta trebuie să ştie că necunoaşterea nu implică şi lipsa de responsabilitate, iar aceasta este penală în cazul în care se constată nereguli.
În ultimii ani prin intermediul acestui departament s-au alocat, şi de multe ori pierdut, sume importante de bani. De foarte multe ori aceştia au plecat fără ca proiectele respective să dovedească că au avut până la urmă vreun efect benefic asupra comunităţilor româneşti din afara graniţelor, sau dacă statul român a avut de câştigat. Fiind vorba de un departament din eşalonul doi, cu toţii au sperat la mai puţină atenţie din partea instituţiilor media astfel încât fondurile să fie alocate după bunul plac şi nu în mod concurenţial după efectul benefic pe care acestea le-ar avea.
Membri ai ministerului de externe şi ai unor servicii speciales-au obişnuit ca nimeni să nu îi verifice sau să îi tragă la răspundere cu privire la modul discreţionar în care este cheltuit banul public, banii alocaţi românilor din afara graniţelor.
În acest moment existăsuficiente asociaţii care se ocupă de soarta românilor din afara graniţelor şi care pot exercita un control Civic asupra modului defectuos în care sunt gestionat resursele statului. Pentru a evita situaţiile din ceilalţi ani în care plângerile ulterioare nu au mai creat nici un efect, în acest moment există disponibilitatea unei verificări atente din partea societăţii civile tocmai ca scandalurile cu privire la alocări să nu mai aibă loc.
Revenind la procedura din acest an, felul în care aceasta s-a desfăşurat îmi oferă indicii asupra uneiposibile fraudări a modului în care sunt selectate asociaţiile şi proiectele care vor lua fonduri.
Aş dori să atrag atenţia şi asupra modului pervers de lucru. O bună parte a proiectelor sunt poate corect aprobate şi cu efect, dar printre ele sunt dispuse şi altele prin care se deturnează fondurile. Atunci când pe bună dreptate alţii fac plângere, se încearcă învrăjbirea asociaţiile între ele spunându-se că uite nu se mai fac pentru că cei de la …. fac scandal. E o capcană în care mulţi cad, dar pe care noi ne-o asumăm. Nu se doreşte decât transparanţă, nimic altceva, astfel încât să eliminăm acest conflict posibil şi nemulţumirile care fac mai mult rău decât bine.
1. Totul a pornit încă din faza de depunere a proiectelor, atunci când documentele necesare pentru întocmirea dosarului au fost postate pe site cu doar câteva zile înainte de data limită; mai mult, acestea nu putea fi deschise sau descărcate decât după ce s-a făcut o sesizarea oficială în acest sens.
2. Rezultatele proiectelor au fost publicate într-un termen extrem de scurt de la data limită de depunere, lucru care îmi ridică grave suspiciuni asupra modului competent în care comisia de evaluare putea să analizeze documentele depuse şi calitatea lor.
3. Rezultatele proiectelor au fost publicate într-o zi de vineri după-amiaza, menţionându-se că există un termen de doar cinci zile calendaristice pentru a se depune contestaţii. Dacă cineva ar fi vrut o procedură corectă nu ar fi încercat scurtarea datelor de contestare prin introducerea zilelor de sâmbătă şi duminică în acest interval. Practic contestaţia nu se putea realiza decât Luni şi Marţi, adică astăzi şi mâine, adică există doar două zile la dispoziţie. O astfel de practică ştrengărească este una tipică licitaţiilor publice fraudate, în care se încearcă tot felul de tertipuri.
4. Proiectele au fost selectate pe baza unei grile. Cunosc câteva proiecte care pe grilă se duceau pe valoarea maximă, dar care nu au primit finanţare, binenţeles comparându-le pe acestea cu alte proiecte aprobate. Probabil acele cazuri nu sunt unicat. Grilele respective au fost astfel concepute încât comisia să poată alege valori în mod aleator şi să favorizeze proiectele pe care ar fi dorit să le finanţeze. Adică vreau să spun că ghidul de finanţarea şi grila de punctare trimiteau din start la o încercare de fraudare. Am lucrat cu fonduri europene şi ştiu cum arătau acele grile şi ele erau foarte clare, fără posibilitatea de interpretare subiectivă. Dacă ghidul ar fi trecut printr-o verificare aşa cum se face cu licitaţiile depuse pe SEAP atunci cu siguranţă ar fi căzut testul.
5. DPRP a manifestat o totală lipsă de transparenţă în publicarea rezultatelor şi a modului de evaluare. Am solicitat în scris să mi se prezinte grilele de evaluare şi munca comisiei de evaluare. Cel mai probabil că se va încerca evitarea acestui subiect deşi legea obligă instituţiile publice să manifeste transparenţă în decizii şi în cheltuirea banului public. Probabil că aceste informaţii vor fi obţinute în justiţie dacă căile normale nu vor da rezultate. Revenind la rezultate, DRPR nu a publicat punctajul total sau defalcat al fiecărui proiect, nu s-au publicat fondurile ce au fost alocate fiecărui proiect, deci practic sunt nişte liste goale, fără de informaţie.
6. Comisia care a evaluat proiectele nu a fost făcută publică, astfel încât să putem analiza competenţele ei. Din informaţii de care dispuns, şi în general dispun de ele în mod corect, pot spune că aceasta nu avea competenţe iar unii dintre membri aveau legături cu asociaţii ce au depus proiecte.
7. Unele din asociaţiile ce au câştigat au fost înfiinţate cu puţin timp înainte de depunerea dosarelor, în timp ce unele cu experienţă, cum este de exemplu Radioul cel mai românesc din Republica Moldova, Vocea Basarabiei, a fost refuzat. Atitudinea faţă de acest din urmă radio mă trimite deja cu gândul la trădare şi nu la prostie sau incompetenţă. Mi-e ruşine să mă uit în ochii acestei echipe editoriale care secundă de secundă suflă româneşte peste Republica Moldova.
Domnule Ministru Titus Corlăţean, vă aduc toate acestea la cunoştinţă deoarece am un respect deosebit faţă de munca dumneavoastră şi faţă de persoana dumneavoastră. Cunosc că în instituţiile publice foarte mulţi nu urmăresc decât propriul interes, sau al unui grup de interese şi multe nereguli se fac fără cunoştinţa şefului, care se ocupă mult prea mult de imaginea de ansamblu a instituţiei şi de organizare. Vreau în acest fel să fac apel la buna credinţă şi să solicitaţi chiar dumneavoastră transparenţă decizională şi o corectă evaluare.
Cer ca legea să fie respectată şi solicit ca Ministerul de Externe să nu fie atras într-un nou scandal ce ar putea compromite din nou, ca de atâtea ori, imaginea statului român în ochii românilor din afara graniţelor.
Respectul mă face să atrag de pe acum atenţia asupra acestor nereguli, dar responsabilitatea mă obligă de a urmări ca procesul de selecţie să fie unul transparent. Controlul cheltuirii banului public de către societatea civilă reprezintă singura posibilitate de a consolida în mod corect statul român. Trecem graniţa şi dăm ochii cu cei care vor o mână de ajutor din partea statului român şi ne-am săturat să tot scuzăm pe alţii.
Acest demers are legătură şi cu cererea de retragere de la Chişinău a domnului ambasador Marius Lazurcă, făcând parte dintr-o campanie mai amplă de încercare de corectare a modului deficitar în care funcţionează instituţiile ce se ocupă de românii din afara graniţelor şi de interesul naţional românesc.
