Criza datoriilor suverane schimbă harta migrației în Europa. Spaniolii și italienii au devenit în datele oficiale principalii migranți din interiorul Uniunii. Astfel, românii au o concurență din ce în ce mai mare pe piața muncii occidentale.
Șansele românilor de a-și găsi un loc de muncă peste hotare scad de la o lună la alta. Din cauza recesiunii, spaniolii și italienii au început să migreze ca să scape de falimentul țării lor. Potrivit Eures, rețeaua europeană de ocupare a forței de muncă, numărul spaniolilor care au aplicat pentru un job în afara țării s-a dublat și a ajuns la peste 155.000 în septembrie 2011, față de martie 2010. O creștere importantă s-a înregistrat și în rândul italienilor: de la 60.000 de CV-uri, în martie 2010, la aproape 90.000 în septembrie 2011. În același raport, România figurează cu peste 54.000 de solicitări de muncă în afara granițelor țării, Portugalia cu peste 44.000 de solicitări iar Polonia cu circa 41.000.
Întrebarea este unde vor la muncă acești migranți? Spaniolii, italienii și românii țintesc spre țările nordice. În plus, românii care nu mai pot lucra decât cu permis de muncă s-au reorientat și au adăugat pe lista destinațiilor de muncă Marea Britanie și Germania.
Munci specializate pentru spanioli
Există însă o deosebire majoră între emigranții spanioli și cei români. Românilor plecați să muncească nu li s-a spus în mod întâmplător “căpșunari”, ci pentru că majoritatea lor se duc în agricultura statelor de destinație și la munci mai puțin calificate sau care nu necesită niciun fel de pregătire. Asta, indiferent de ceea ce făceau în țară. În privința spaniolilor, lucrurile stau diferit. Se duc în țări unde este vorba de munci specializate. De exemplu, în Anglia, unde este nevoie de medici și de asistente, sau în Germania – unde lucrează mai mult în industrie. Spania este țara cu cel mai mare număr de studenți și tineri cu studii superioare aflați în șomaj sau care n-au avut niciun job după terminarea facultății.
Românii nu sunt pretențioși
Remus Anghel, de la Institutul Național pentru Studierea Minorităților Naționale, spune că este vorba de teoria duală a piețelor: piața principală a muncii este a băștinașilor, în timp ce imigranții intră cu preponderență pe piața secundară, adică preiau muncile grele și cu un prestigiu scăzut. Au existat numeroase studii care au arătat că în Germania, de exemplu, unde autoritățile au protejat foarte bine piața, nemții nu se ating de anumite joburi, pentru nimic în lume, chiar dacă șomajul este în creștere. Ei bine, astfel de munci preiau românii plecați în Spania, motiv pentru care atât patronii din peninsulă, cât și specialiști în migrație au criticat decizia guvernanților. Femeilor din Spania le este rușine să îngrijească bătrânii vecinilor, în timp ce româncele, chiar dacă în țara natală au fost profesoare ori asistente, sunt încântate să câștige 800 de euro pentru un astfel de job.
Blocaj pe piața muncii
Veștile proaste pentru români nu s-au terminat. După ce Spania a introdus în iulie restricțiile pe piața muncii, Franța a limitat și ea domeniile unde românii au acces la muncă, iar mai multe state au anunțat că vor introduce reglementări prin care să diminueze imigrația. Asta este cu atât mai previzibil cu cât anul viitor vor fi alegeri în mai multe state europene și precampania a început deja, cu laitmotivul blocării imigranților și păstrarea joburilor pentru autohtoni. “Normal ar fi fost să nu se întâmple așa, fiindcă există o tradiție de zeci de ani de circulație liberă în Europa. Nu este vorba atât de motivații economice, ci despre deficitele democratice din Uniune, care au fost ignorate. Pur și simplu, istoria se răzbună. Este posibil să ne așteptăm și la reacții mai dure chiar”, afirmă Cătălin Ghinăraru, secretar științific la Institutul Național de Cercetare în domeniul muncii.
