de Mircea Maer
Săptămâna aceasta am simțit o mare lehaminte, de când presa britanică a început să ne tăvălească prin articole fără legătură cu realitatea. Petiția Daily Express, pe care semnează mii de britanici, a fost însoțită de o pleiadă de materiale ce spuneau același lucru: nu vă vrem aici pentru că ne consumați aerul.
Pentru că nu există nicio dovadă, iar cei care au inițiat petiția știu foarte bine acest lucru, că românii care vor veni aici de la anul îi vor face pe britanici să o ducă mai greu decât până acum.
Articolele sunt însoțite, evident, de aceleași fotografii cu câțiva romi cerșetori de prin zona centrală a capitalei britanice, despre care nici nu știi dacă sunt sau nu români. Și dacă ar fi? Toată lumea a acceptat, în afară de extremiști, desigur, că romii sunt o minoritate europeană și că este nevoie de un efort comun pentru a fi integrați. Îmi aduc aminte că un amic avea o poveste, din Franța, unde i s-a spus că romii de acolo sunt mai buni decât cei din România (sic!).
Cu câteva zile în urmă, câteva familii de romi francezi au blocat o parcare de spital din Țara Galilor, iar singura diferență dintre ei și nomazii din România era prețul ridicat al autoturismelor cu care veniseră. Nu a făcut nimeni un mare caz din asta.
Mă întreb câtă cerneală ar fi curs dacă acei oameni aveau pașapoarte românești? Probabil că cele 4-5 publicații ce reacționează la orice poate defăima românii ar fi relatat zile întregi despre ce au mai făcut romii din parcare. Ar fi scos, cu siguranță, o statistică a britanicilor care au avut de suferit pentru că nu au putut ajunge în timp util la medic. și le-ar fi luat interviuri despre cum vor ei să trăiască, de la anul, din ajutoarele sociale cuvenite britanicilor care, unii dintre ei, au muncit în toată viața lor, mai puține ore decât românii veniți aici de 3-4 ani.
Revenind la fotografiile din Daily Express, ele sunt aceleași de fiecare dată când se scrie despre români, și contribuie de bună seamă la percepția extrem de deformată a unora dintre britanici. De ce o mare lehamite? Pentru că săptămâna aceasta am asistat la două evenimente ale comunității românești. Unul, de duminică, 3 noiembrie, organizat chiar de cotidianul nostru, la clubul românesc The Masons Arms din Edgware.
Am văzut acolo zeci de români, oameni de afaceri, profesioniști, jurnaliști, oameni din diverse domenii, mulți dintre ei contribuabili cu bani buni la bugetul Regatului. Nu veniseră de pe stradă, nu dormiseră pe saltele împuțite în Hyde Park sau Marble Arch. Veniseră de la casele lor, închiriate sau cumpărate cu sute de mii de lire. Unii dintre ei, și ce exemplul poate fi mai potrivit decât George Bețianu, dau de muncă altor mii de oameni, cei mai mulți români.
Al doilea eveniment, inaugurarea oficială a școlii Românești de la Newman Chatolic College, din Brent. Acolo au fost în jur de 200 de oameni, români, albanezi, polonezi, irlandezi și britanici. Primarul din Brent, directorul Newman College, adjunctul ambasadorului României, profesori, elevi, printre care mulți români, oameni de afaceri, jurnaliști etc.
De ce am amintit aceste două evenimente? Pentru că publicațiile ce lovesc în noi nu au avut niciodată fotografii cu acești români. Sau cu cei de pe șantiere. Sau cu româncele care au grijă de copiii britanicilor. Sau cu profesorii români care predau în școlile britanice. Sau cu medicii români care tratează și pacienți britranici. Sau cu asistente din România care au grijă de vârstnicii și bolnavii din Marea Britanie. Cu contabilii, avocații, artiștii și jurnaliștii români din Marea Britanie.
Aceștia suntem, iar nu cei din fotografiile cu care Daily Express încearcă să amețească oamenii. Suntem aici, suntem în România, suntem în toată lumea. Și nu ne este rușine de ceea ce suntem, nici acum și nici din 2014: români!
