Ministerul Afacerilor Externe a anunţat pe 28 decembrie că pune în dezbatere publică proiectul legii privind votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Textul a fost pus pe site-ul MAE, şi asociaţiile de români au timp 30 de zile să-şi spună părerea. Iniţiatorii vor ca legea să se aplice la următoarele alegeri parlamentare, din 2012.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a susţinut pe 28 decembrie, o conferinţă de presă pentru lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Baconschi a declarat: “A fost un proces de elaborare a textului în format interinstituţional – Ministerul Afacerilor Externe s-a consultat cu Autoritatea Electorală Permanentă şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, într-un spirit de lucru deschis şi cu ambiţia de a face un proiect cât mai solid, cât mai complet, în acord cu legislaţia internă, în beneficiul cetăţenilor români din străinătate. Au fost consultaţi, de asemenea, profesori universitari, experţi, şi parlamentari. Îmi doresc ca în cursul acestor 30 de zile de dezbatere publică toate părţile interesate – fie că este vorba despre ONG-uri, de asociaţii ale românilor din străinătate, sau de oricare alt tip de instanţă, să participe cât mai activ la dezbatere, pentru a îmbunătăţii ce am realizat noi până în prezent.”
În opinia lui Baconschi, “votul prin corespondenţă este o necesitate democratică şi, în cazul unei diaspore de mare amploare, este normal să ne dorim ca toţi compatrioţii noştri să aibă posibilitatea de a participa, exercitându-şi liber dreptul de a alege. Românii nu pot fi privaţi de acest drept constituţional, iar legea, odată implementată, va permite o contribuţie civică nemijlocită a diasporei la modelarea destinului politic al României. Merită menţionat şi faptul că limitarea dreptului de vot în străinătate exclusiv la secţiile de vot tradiţionale nu numai că genera frustrări legitime din partea celor care nu puteau să îşi exercite opţiunea, dar genera şi costuri importante.”
“Noi la ultimele alegeri (prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2009 – n.r.) am făcut un efort considerabil pentru a deschide 294 de secţii de votare în străinătate. Pe de o parte, la aceste secţii nu se pot prezenta mai mult de 5% în medie dintre membrii comunităţilor româneşti şi pe de altă parte efortul financiar logistic pentru întreţinerea lor a atins deja un plafon peste care nu putem trece”, a precizat şeful diplomaţiei române.
La alegerile prezidenţiale din 2009 voturile românilor din diaspora au înclinat practic balanţa în favoarea preşedintelui Traian Băsescu, încredinţându-i un al doilea mandat. Voturile din ţară îl desemnau câştigător pe rivalul social-democrat, Mircea Geoană. Din această cauză, opoziţia a acuzat nereguli şi fraude în favoarea lui Băsescu la votul din diaspora, unul dintre cei vizaţi de critici fiind chiar ministrul Teodor Baconschi, pe atunci ambasador al României la Paris. Acelaşi Baconschi spune acum că principala provocare a noii legi este securizarea. “Va trebui să alegem cea mai bună formulă de securizare a votului pentru a elimina orice suspiciune de fraudare”, a spus ministrul, care a precizat că proiectul de lege a fost realizat după consultarea legilor din Marea Britanie, Italia, Austria şi Belgia.
Cum se votează
Proiectul de lege are 27 de articole şi prevede scrutinele la care cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi pot exprima opţiunile: alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, alegerea preşedintelui României şi alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, proiectul descrie procedura specifică pentru exercitarea dreptului de vot. Proiectul de lege prevede întocmirea de liste cu alegătorii români care au domiciliu sau reşedinţa în străinătate. Nu îşi vor putea exercita dreptul de a vota decât cei care se înscriu cu toate datele pe acele liste.
Votul se va realiza pe baza atestatului pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, care conţine şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului cum că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat.
Fiecare alegător va primi buletinul de vot, atestatul pentru exercitarea prin corepondenţă a dreptului de vot şi un autocolant cu menţiunea “votat”, care va fi aplicat pe buletinul de vot. Alegătorul va mai primi un plic interior în care va fi introdus buletinul de vot, un autocolant care va fi aplicat pe acest plic şi un plic exterior pentru returnarea corespondenţei la misiunea diplomatică.
Baconschi a precizat că documentele se trimit alegătorului cu 15 zile înainte de ziua scrutinului, cu costuri suportate de către misiunea diplomatică, urmând ca alegătorul să trimită materialele la misiune pe propria cheltuială. Toate documentele necesare votului prin corespondenţă vor fi realizate de Compania Naţională Imprimeria Naţională.
