Soarta românilor în Europa a fost tranșată din nou la un șpriț. La fel cum alcoolicul Churchill, la braț cu maimuța sângeroasă de la Kremlin, împărțeau Europa ca pe un pepene la Yalta, aruncându-ne nouă sâmburii în cap, liderii actuali ai bătrânului continent ne-au mai vândut o dată.
Dar de data asta în mod democratic. După ce dădeau semne că au ficat tare și nu dau un pas înapoi, polonezii au acceptat bătaia de joc la schimb cu niște trupe britanice ce i-ar apăra de zavera rusească în caz de Doamne ferește. Ai noștri, ceva mai fraieri, au lăsat de la ei, probabil pentru promisiunea ridicării MCV-ului, astfel încât, după milioanele de euro cheltuite, să intre și sărăcia aia de țară în Schengenul mult-visat.
Multă lume observ că aplaudă trimiterea României, alături de celelalte țări din fostul bloc comunist, în lumea a treia a Europei. Pentru că, de fapt, acesta este adevărul. Nu este vorba, cum cred mulți dintre voi, despre ajutoare sociale. Nici măcar nu contează dacă acele clauze din acordul umilitor semnat vineri, 19 februarie, vor fi activate vreodată. NU CONTEAZĂ! Ponderea românilor pe piața muncii din Marea Britanie este foarte mică. Cei care iau ceva beneficii, gen ajutor de șomaj, ajutor de locuință, indemnizație pentru creșterea copilului, sunt foarte puțini spre deloc. Statul britanic nu ar avea probleme nici dacă cifrele ar fi triple. Și totuși, românii reprezintă de câțiva ani calul de bătaie al politicienilor conservatori.
Ce contează de fapt este boala de care omenirea suferă încă din vremurile biblice, de când Cain l-a omorât pe Abel. Și anume foamea de putere. Ați ascultat discursul lui Cameron după întâlnirea de la Bruxelles? „Am negociat un acord pentru a da Regatului Unit un statut special în UE”. Asta sună de-a dreptul orwellian: „toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele”. Pentru că, însăși făurirea UE a avut drept scop echitatea între toți cetățenii continentului, iar nu un „statut special” pentru unii dintre ei.
Peste toate astea, președintele României iese la rampă cu o declarație halucinantă: „România a obținut ca solicitările de restricționare a liberei circulații să fie făcute pe justificări solide”. România nu a obținut nimic, nici măcar ceea ce tu, Iohannis, și cu amicul tehnocrat Cioloș ne îmbrobodeați că aveți în vedere înainte de reuniunea de la Bruxelles. Dacă suferi de pierderi de memorie pe termen scurt, uite aici: mecanismul de salvgardare să fie pe termen cât mai scurt și să fie aplicat în cazuri excepționale. Ați „obținut” un termen de șapte ani cu posibilitatea de prelungire la 13 ani și fără cazuri excepționale. Așadar, în momentul în care abominația va trece de Parlamentul European (și va trece) britanicii vor putea pune în aplicare clauza. Și nu pentru a proteja economia regatului, asta este o prostie. Ci pentru că „au un statut special în UE”. Cioloș, la rândul său, a declarat că nu va accepta niciun compromis dacă Marea Britanie nu va semna că va rămâne în Uniunea Europeană. Trebuie să vă mai spun că la câteva ore de la semnarea acordului, Cameron a anunțat referendumul pentru ieșirea din UE pe 23 iunie a.c.?
Există specii de animale unde șeful urinează în capul celor din pătura de jos, doar pentru a arăta că el este șef. Asta au făcut și britanicii cu noi, cu restul fraierilor din Europa: s-au pișat în capul nostru, ba ne-au făcut să ne și batem între noi pentru întâietate în fața jetului călduț.
Mozambicul este o fostă colonie portugheză. Nu știu pe ce considerente, dar locuitorii acelei țări rezidenți în Marea Britanie au dreptul să voteze la alegerile generale și la referendumuri în Marea Britanie. De asemenea, nu există nicio restricție pentru ei de a obține ajutoare sociale, pensii și așa mai departe. Românii care aplaudă introducerea unor restricții care vor duce, în mod sigur, la o segregare a Uniunii Europene, trebuie să se gândească doar la acest lucru: ei au, de vineri, 19 februarie, mai puține drepturi decât cetățenii din Mozambic, țară ce până acum 40 de ani avea statut de colonie.
Liviu Rebreanu are o frază memorabilă, în încheierea uneia dintre nuvelele sale: „Mai în spate, proștilor, că acolo sunt vagoanele pentru vite!”
Mircea Maer
