După ani în care medicii din România s-au îndreptat spre Marea Britanie și alte țări din UE, sistemul medical românesc speră să reușească să readucă în țară personalul din domeniul sănătății, în special datorită Brexit, scrie AFP într-un amplu reportaj.
„Cred că aș fi mai util în România”, spune Horațiu Ioani, 37 de ani, după opt ani de practică spitaliceasca în Anglia și care nu a mai așteptat eventuala ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană pentru a se pregăti de plecare.
În țara care îl primise, avea „impresia că se plafonează, că trebuie să facă tot timpul același lucru”, a explicat acesta pentru agenția de presă franceza.
După doi ani de la revenirea în România, efectuează intervenții delicate la spitalul Colentina din București și afirma că printre tinerii săi colegi, „discuțiile despre o plecare din țară sunt mai puțin frecvente decât înainte”.
Ar trebui mai mult pentru a inversa tendința, după un deceniu de hemoragie demografică a personalului din sistemul de sănătate românesc, dar Cătălina Bamford, studentă la Medicină în București, constată: „Mulți oameni din generația mea au decis să revină în România”.
De la intrarea României în UE în 2007, peste 14.000 de practicieni au părăsit țara pentru vestul Europei, atrași de salarii mai mari, condiții de viață și de exercitare a actului medical mai bune.
Împreună cu Franța, Marea Britanie este una dintre țările cele mai căutate: circa 4.500 de cadre medicale romane își exercita acolo profesia, potrivit președintelui Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean.
Dintr-o dată, fosta țară comunistă, cu infrastructuri spitalicești învechite, a trebuit să se descurce cu una dintre cele mai slabe densități medicale din UE, aproape 58.000 de cadre medicale la 19 milioane de locuitori
Mai gravă este “repartiția inechitabilă” care ridică probleme: dacă aproape 35.000 de medici lucrează în București și în alte șase mari orașe, zone întregi ale țării sunt aproape private de accesul la îngrijiri medicale, afirmă Borcean.
„Principala noastră problemă este penuria de medici”, confirma pentru AFP directoarea spitalului din Slobozia Mariana Iancu. Această instituție are 138 de medici și ar avea nevoie de încă 40, fără a-i mai pune la socoteală pe cei 20 care s-au pensionat oficial, dar continua să-și exercite meseria.
Recent totuși mai mulți tineri au cerut să fie încadrați, își exprima ea satisfacția.
Dacă în 2016, 80% dintre studenți în medicină și interniști afirmau că vor să părăsească România după studii, exodul s-a redus de atunci, apreciază Borcean.
Infirmieră la Londra de zece ani, Adriana Silișteanu nu este pregătită să facă pasul spre țara. Ea se teme că Brexitul să nu suscite un anume “rasism” pe care l-a resimțit deja în cursul referendumului din 2016 cu privire la ieșirea din UE.
„Nu am acceptat niciodată spăgile pe care mi le ofereau bolnavii, ori dacă mă întorc va trebui să mă aliniez comportamentului altora” și să închid ochii la corupția care cangrenează în continuare sistemul, subliniază Adriana Silisteanu.
“Brexitul nu mă va afecta”, crede la rândul său Andrada Golumbeanu, psihiatru la Bradford, în nordul Angliei
Ea este convinsă că autoritățile britanice, confruntate deja cu o gravă penurie de medici în sistemul de sănătate public, unde peste 100.000 de posturi sunt vacante, vor face ceea ce trebuie pentru a-i păstra pe practicienii străini în Regatul Unit în cazul separării de UE.
Conștient de așteptările personalului din sănătate, guvernul român a dublat la începutul anului 2018 salariile în sectorul public de sănătate.
O infirmieră încasează acum circa 1.200 de euro pe lună, în timp ce un specialist poate câștiga până la 4.000 de euro, în una dintre cele mai sărace țări din UE, unde salariul mediu net este de 600 de euro.
„Dar dacă speranțele lor nu vor fi împlinite, ei vor pleca cu siguranță din nou”, avertizează studentă în medicină Cătălina Bamford.
