Despre criza forţei de muncă din România se vorbeşte tot mai des în ultima vreme. Dar ce a dus la aceasă situaţie, poate vă întrebaţi. Forța de muncă specializată și salariile mici au reprezentant, ani buni, un mare avantaj competiv al României. Însă, de ceva timp, paradigma s-a schimbat. Salariile au început să crească, iar de pe băncile școlilor nu prea au mai ieșit specialiști. În plus, din ce în ce mai mulți români s-au hotărât să plece la lucru peste hotare. Apoi, mai sunt şi conaţionali care nu iubesc foarte mult munca şi preferă să trăiască din ajutoare sociale sau întreţinuţi de familie. Tot acest tablou a adus astăzi România într-o criză de personal fără precedent.
În România, criza forţei de muncă s-a accentuat în 2017, deşi, statistic, ţara are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă, dar care nu sunt salariaţi. Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează populaţia activă au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Din ce în ce mai multe firme româneşti au ajuns să refuze comenzi ori chiar să-şi închidă porţile, pentru că nu găsesc suficienţi angajaţi. “Cu banii ne rugăm de ei şi nu vor să vină la muncă. Echipamentele sunt profesionale sunt foarte scumpe şi ne uităm cum se duc la vale”, explică Adrian Costache.
În aceeaşi situaţie sunt şi cei care au afaceri în comerţ. Marian Turtoiu are un magazin alimentar şi de un an caută două vânzătoare. Fără succes deşi este dispus să le dea câte 1.700 de lei (370 euro) lunar, relatează Ştirile Pro TV.
“Nu avem ce să facem decât să punem lacătul şi să plecăm acasă, nimeni dispus să lucreze într-un magazin alimentar”, spun patronii.
În lipsa forţei de muncă şi o fabrică de marochinărie din Sebeş a ajuns să refuze o parte dintre comenzi. “Astăzi am putea angaja 15 uşor, dacă nu şi mai mult. Avem contracte şi afară în Italia şi Franţa, dacă nu găsim personal nu ştiu ce o să facem”, spune managerul marochinăriei.
În tot acest timp la interviurile de angajare, de pildă, în agricultură în Anglia şi nu numai se prezintă sute de persoane. Avantajul: ”bani mai mulți”.
Să vină străinii!
5.000 de străini au ajuns, numai anul trecut, din afara Uniunii Europene să lucreze în România. Cei mai mulţi sunt vietnamezi, peste 1.400, iar cei care i-au angajat spun că sunt harnici şi foarte serioşi. Lor li se alătură turci, chinezi, sârbi şi chiar cetăţeni din Sri Lanka.
Pentru angajatori, costurile să îi aducă în România sunt mari. “Unui cetăţean venit din afara spaţiului comunitar trebuie să îi asiguri un salariu mediu pe economie care este undeva la 4.200 lei începând cu luna ianuarie. Salariatului român trebuie să îi dau minimul de 1.900 de lei. Din România nu găsim nici muncitori necalificaţi, nici muncitori sezonieri. Vin cu nişte pretenţii de salarizare foarte mari şi din păcate cultura muncii nu mai există”, a spus Gheorghiță Călinescu, reprezentantul unei companii.
Aşa că, deşi mai scumpi, angajatorii români încep să îi prefere pe asiatici. ”Obţii o productivitate mai mare, ceea ce evident îţi reduce costurile per total, pentru că este vorba despre atitudinea faţă de muncă a anumitor popoare care diferă foarte mult. Sunt mai conştiincioşi, şi mai obedienţi decât noi”, a explicat şi Oana Datki, specialist HR.
Guvernul a stabilit că anul acesta România poate să primească cel mult 7.000 de lucrători străini din afara Uniunii Europene. Numărul este mic, spun specialiştii în resurse umane, în condiţiile în care piaţa muncii din România are nevoie de zeci de mii de angajaţi.
