Postul Mare se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curățenie generală în gospodarii. Curțile sunt măturate, șurele sunt curățate de gunoaie, gardurile sunt reparate, șanțurile sunt curățate de nămol și adâncite. Casele trebuie să strălucească de curățenie.
Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru oameni. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru.
În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de pești.
În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când gospodinele pregătesc majoritatea mâncărurilor, deretică prin încăperi și fac ultimele retușuri la hainele noi pe care urmează să le îmbrace în zilele de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiționale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura și borșul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paște nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea: “Crăciunul este sătul iar Paștele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paștelui, este aceea de a-și primeni hainele, fiecare gospodină trebuind sa aibă o cămașă nouă, cusută în mod special, iar bărbații măcar o pălărie nouă.
Sâmbătă seara, fiecare gospodina își pregătește cu grija coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire.
În el așterne un ștergar curat și așază o lumânare alba, apoi ouă roșii, pasca, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, mușchi de porc, șunca special preparată, zahăr, faină, salată de hrean cu sfeclă roșie fiartă, sare, câțiva caței de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau barbanoc), cârnați, un miel din aluat copt într-o formă speciala etc.
Totul se acoperă cu cel mai frumos ștergar pe care îl are gospodina, semn de prețuire a sărbătorii pascale dar și de mândrie personală.
