5 probleme cu care se va confrunta Uniunea Europeană în următorii ani
Alegerile europene au fost descrise ca un „moment crucial” pentru Europa, având în vedere nemulțumirea economică larg răspândită și tensiunile geopolitice internaționale.
Între 6 și 9 iunie 2024, cetățenii UE se vor duce la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European – singurul parlament multinațional din lume și singura instituție a UE aleasă direct de cetățeni – pentru un mandat de cinci ani.
LISTA SECȚIILOR DE VOTARE
Conform ultimului sondaj Eurobarometru, există un interes mai mare pentru aceste alegeri decât pentru cele anterioare, iar un motiv principal este situația internațională. Prioritățile alegătorilor sunt lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), sănătatea publică (32%), economia, apărarea și securitatea UE (31%) și schimbările climatice (27%), arată sondajul.
Care vor fi temele cheie (și cele mai controversate) cu care se va confrunta Parlamentul European în următorii cinci ani?
1. Economia
Zdruncinată de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina vecină, situația economică va rămâne în fruntea agendei UE. Fondul de recuperare, un program financiar fără precedent de 800 de miliarde de euro, convenit în 2020 pentru a ajuta țările UE să depășească șocul economic al lockdown-urilor, se va încheia în 2026 și încă nu există indicii despre ce se va întâmpla în continuare.
Se discută despre un nou plan economic bazat pe reguli actualizate ale pieței unice. Un raport recent al fostului prim-ministru italian Enrico Letta sugerează o mai mare integrare în sectoare incluzând telecomunicațiile, sănătatea și transportul feroviar. De asemenea, propune adăugarea cunoașterii, acoperind cercetarea, educația și inovația în sprijinul economiei digitale, la cele patru libertăți existente ale UE – libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalului.
Un alt raport privind reforma pieței unice, realizat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, este așteptat după alegeri.
2. Apărarea europeană
Războiul din Ucraina și alegerile iminente din SUA din noiembrie au declanșat o discuție privind dezvoltarea unei politici europene de apărare și securitate.
Majoritatea manifestelor partidelor politice europene – care grupează partide naționale ce împărtășesc aceeași ideologie – sugerează că UE ar trebui să stimuleze industria de apărare și să crească cooperarea între statele membre. Excepțiile sunt partidele din stânga spectrului politic.
O întrebare cheie este dacă țările UE vor fi pregătite să contracteze datorii comune pentru a susține programul?
3. Următoarea extindere a UE
În prezent, zece țări aspiră la aderarea la UE: șase în Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia), Turcia (cu care discuțiile de aderare sunt suspendate), și cei mai recenți candidați Ucraina, Moldova și Georgia.
Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord sunt cele mai apropiate de aderare și ar putea să se alăture UE până în 2030. Un bloc extins este susceptibil să facă actuala regulă de unanimitate în Consiliul UE (care reprezintă guvernele naționale) impracticabilă, provocând o dezbatere despre cum să se ia deciziile în viitor.
Noul guvern de dreapta din Olanda este precaut în legătură cu o extindere ulterioară și a declarat că ar putea căuta să restricționeze libera circulație a persoanelor dacă o UE mai mare este în planuri.
4. Schimbările climatice și mediul înconjurător
Acest mandat parlamentar a fost definit de Pactul Verde European, un pachet de legi pentru ecologizarea tuturor sectoarelor economice și abordarea schimbărilor climatice.
Aceste politici, variind de la sprijin pentru mașinile electrice până la un program masiv de renovare a clădirilor, vor trebui acum aplicate la nivel național.
Se așteaptă politici suplimentare privind energia curată, inclusiv pentru reducerea dependenței de importuri, dar acțiunile de protejare a mediului natural pot încetini sub presiunea fermierilor, conform experților.
Schimbările climatice și impactul lor vor rămâne probabil importante pe agenda UE, nu în ultimul rând pentru că Europa se încălzește mai repede decât alte continente, conform Copernicus, programului de observare a Pământului al UE.
5. Imigrația
După ani de dispute, la 14 mai 2024, Consiliul UE a finalizat o reformă semnificativă a sistemuluide azil și migrație.
Noile măsuri includ o procedură rapidă de screening la frontierele externe ale UE pentru a evalua riscul de siguranță al persoanelor care călătoresc în mod neregulat înainte de a li se permite să intre în UE și să solicite azil.
Reforma introduce un „mecanism de solidaritate” între statele membre ale UE, care implică relocări, contribuții financiare sau alte tipuri de sprijin pentru țările care se confruntă cu cele mai multe sosiri. Pachetul include și întoarceri mai rapide în țările de origine pentru persoanele care nu se califică pentru azil sau nu pot rămâne prin alte mijloace.
Organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Comitetul Internațional de Salvare, au criticat reforma pentru că ar crește „vulnerabilitatea persoanelor strămutate” și ar duce la perioade mai lungi de ședere în centrele de detenție.
Statele membre au doi ani la dispoziție pentru a pune în practică legile. Dar prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat deja că țara sa nu va respecta aceste prevederi. Ungaria a votat împotrivă, iar noul guvern olandez intenționează să opteze pentru neparticipare. Astfel, este posibil ca reforma azilului să se destrame din nou.
Acest articol este publicat în colaborare cu Europe Street News ca parte a unui proiect de informare publică despre alegerile europene finanțat de biroul Parlamentului European din Londra.
Campania de informare condusă de Europe Street News, un canal de știri specializat pe Uniunea Europeană și drepturile cetățenilor, împreună cu French Morning London, El Ibérico, Londra Italia, Londynek și Europe Street News și Ziarul Românesc.