PNL a anunţat că a finalizat proiectul de lege pentru votul prin corespondență şi l-a aprobat în cadrul partidului, fiind depus la Parlament.
Acest proiect se aplică pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europene şi pentru referendumurile naţionale. Alina Gorghiu, copreşedinta PNL, a anunţat că proiectul prevede dublarea numărului de parlamentari de diaspora.
Iată care sunt cele mai importante prevederi ale proiectului prin care PNL consideră că toţi românii din diaspora vor putea vota.
“Prin vot prin corespondenţă se înţelege exercitarea dreptului de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către Biroul Electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.”
Serviciile poştale din 150 de ţări trebuie să funcţioneze atât de bine încât să garanteze că votul va ajunge în timp util. Între turul 1 şi turul 2, de exemplu. Sunt cazuri în care plicurile ajung după 30 de ani. Să sperăm că Poşta funcţionează bine în perioade electorale.
Încă de la început, aflăm că votul prin corespondenţă poate fi exercitat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Aici se poate scrie o carte despre haosul care domneşte în registrele de evidenţa populaţiei, nu numai din România, ci şi din multe ţări unde trăiesc cei care fac obiectul acestei legi.
Majoritatea celor din diaspora şi-au păstrat buletinul românesc şi sunt şi domiciliaţi, dacă nu rezidenţi, în România. Nu sunt rare cazurile în care posesori de buletin românesc au obţinut chiar cetăţenia altei ţări, dar fiind permisă dubla cetăţenie, au dreptul să stea, cu acte în regulă, şi în România, şi să fie prezenţi în listele electorale permanente din România.
Proiectul PNL încearcă să reducă haosul, definind termenii de “cetăţean român cu domiciliu în străinătate” şi “cetăţean român cu reşedinţa în străinătate”. În explicaţii apar noţiuni care au mare potenţial de a crea confuzie:
“În sensul prezentei legi, prin cetăţean român cu domiciliu în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române, locuinţă statornică sau principală în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului respectiv şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în străinătate.”
“În sensul prezentei legi, prin cetăţean român cu reşedinţa în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în România, care se află temporar în străinătate pentru o perioada mai mare de 3 luni şi are o adresă de reşedinţă în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă.”
Locuinţă statornică sau principală, în conformitate cu legislaţia statului respectiv. Aici putem avea 100 de legislaţii diferite. Nu se poate fonda o lege pe prevederi aproximative sau lichide ale legislaţiilor altor state.
La articolul patru al proiectului se spune că “Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, în sensul prezentei legi, au opţiunea să îşi exprime votul prin corespondenţă sau să se prezente în ziua scrutinului la oricare secţie de votare din străinătate.”.
Vor fi în continuare deci amenajate secţii de votare, din declaraţiile reprezentanţilor PNL, vor fi peste 2000 de secţii, o operaţiune logistică fără precedent, făcută de personalul consular şi aşa suprasolicitat.
(va urma)
FADERE: Politicienii nu și-au îndeplinit promisiunile făcute diasporei la alegeri
Campania „Lăsați-ne să votăm!” Cetățenii europeni rezidenți în Marea Britanie cer DREPT DE VOT
