Concurenţa ofertelor de joburi din străinătate – plătite mult peste cât sunt dispuşi angajatorii din ţară să ofere – este cea mai mare problemă întâmpinată de companiile din vestul României, zonă care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani şi are nevoie de forţă de muncă. Companiile au ajuns să recruteze personal din toate colţurile ţării, oferind salarii mai bune, bonusuri, dar şi cazare şi masă. Astfel, speră să îi convingă pe oameni să nu mai emigreze. În plină campanie electorală şi politicienii aduc în discuţie fenomenul migraţionist.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat că trebuie pus capăt fenomenului emigrării, menţionând că peste 4.000.000 de români au ales să plece din ţară, în căutarea unui trai mai bun.
În ultimii ani mai mulţi producători străini au deschis în Transilvania mai multe fabrici, toată mâna de lucru calificată fiind angajată.
Concurenţa ofertelor de locuri de muncă din străinătate este cea mai mare problemă întâmpinată de companiile din vestul ţării, care au nevoie acută de personal. Printre acestea şi grupul german Draxlmaier, care are aproximativ 15.000 de angajaţi care lucrează în cinci centre de producţie: Satu Mare, Timişoara, Piteşti, Braşov şi Hunedoara.
Compania germană oferă lucrătorilor din fabrica din Satu Mare salarii brute lunare de 1.440 lei, şi un pachet generos de beneficii, format din bonus de angajare, echivalentul unui salariu de încadrare, bonus pentru prima angajare, în valoare de 200 lei, patru prime anuale care însumează până la 700 lei, dar şi primă de prezenţă la muncă şi de productivitate.
Draxlmaier este furnizor german de componente auto, dezvoltă şi produce sisteme electrice și electronice, interioare de lux şi sisteme de bord pentru mărci premium din industrie. Clienţii Draxlmaier sunt mărci precum BMW, Jaguar, Maserati sau Mercedes-Benz. Draxlmaier are, în prezent, aproximativ 55.000 de angajaţi în cele mai mult de 60 de locaţii din peste 20 de ţări din întreaga lume.
Oficialii grupului german au spus pentru economica.net că cea mai mare dificultate privind atragerea şi retenţia angajaţilor este concurenţa ofertelor de locuri de muncă din străinătate. Pentru potenţialii candidaţi, dar şi pentru unii dintre angajaţii companiei, aceste oferte sunt plătite mult peste orice ofertă din piaţa internă, au spus reprezentanţii Draxlmaier.
Bonus pentru prezenţă la muncă
Tot mai multe companii oferă angajaţilor din fabrici bonus de prezenţă la muncă. Consultanţii Manpower care recrutează semnificativ în producţie au explicat pentru economica.net că acest bonus se acordă din nevoia de a asigura un flux constant de personal pe linia de producţie, ca urmare a presiunii impuse de ritmul în care clienţii finali lansează comenzi, a penalităţilor pentru întârziere aplicate furnizorilor, absenţele fiind o sursă de fluctuaţii în productivitate. Bonusul de prezenţă se acordă des angajaţilor care au lucrat anterior în propria gospodărie, neobişnuiţi cu un ritm de lucru constant şi invariabil, sau angrenaţi în activităţi agricole sezoniere, pe care le prioritizează uneori, în detrimentul locului de muncă.
În ultimii ani, bonusurile au început să se regăsească destul de des în pachetele oferite angajaţilor din producţie, sub diferite forme – bonus de prezenţă, bonus de calitate, bonus de eficienţă, bonus de disciplină -, în funcţie de priorităţile companiei şi comportamentele pe care aceasta încearcă să le stimuleze, a spus Diana Neagu, consultant la agenţia Manpower din Ploieşti.
Bonusul de prezenţă este frecvent întâlnit în cazul în care angajările se fac pe o rază de 40-50 de kilometri, locul de muncă obligând apoi la navetă, precum şi atunci când angajatorii recrutează persoane care lucrau în propria gospodărie, neobişnuite cu un ritm constant şi invariabil, sau angrenate în activităţi agricole sezoniere, pe care le prioritizează uneori, în dauna locului de muncă, a explicat Natalia Câmpan, consultant la agenţia Manpower din Iaşi.
Cuantumul lunar net al bonusurilor de prezenţă pe care le-am întâlnit se încadrează între 50 şi 70 lei, cel mai adesea în combinaţie cu alte bonusuri, a spus consultantul Natalia Câmpan.
