Exploatarea și abuzurile asupra lucrătorilor sunt practici larg răspândite în economia Marii Britanii, potrivit unui nou raport al Inspecției Muncii (GLAA), în care se constată că 17 sectoare prezintă un risc ridicat, de la salarii sub standard, la sclavie.
Construcțiile, reciclarea, îngrijirea unghiilor și spălătoriile auto sunt printre sectoarele din Mara Britanie în care există sclavie. Agricultura, ambalarea alimentelor, pescuitul, colectarea scoicilor, depozitul și distribuția, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, taximetria, comerțul cu amănuntul, munca casnică și îngrijirea sunt, de asemenea, subliniate în raport.
Autoritatea a fost limitată anterior la combaterea abuzurilor în sectoarele agricol, alimentar și crustacee, scrie The Guardian. „Abia acum am avut capacitatea de a arăta aceste lucruri, dar cu cât cercetezi mai mult, cu atât găsești mai mult”, a spus Ian Waterfield, directorul de operațiuni al GLAA.
Cazurile de sclavie raportate au crescut cu 35% în fiecare an, Marea Britanie fiind una dintre cele mai importante destinații din Europa pentru traficul de persoane pentru exploatarea forței de muncă.
Cazurile în care imigrații devin îndatorați agențiilor de recrutare pentru călătorii sau taxe ilegale sunt comune. Contractele de auto-angajare sunt, de asemenea, utilizate în mod regulat pentru a ascunde abuzurile, cu informații care sugerează că aceasta este o problemă tot mai mare în sectoare cum ar fi curățenia, construcțiile și culesul florilor.
Contractele pe durată nedeterminată legate de abuzuri sunt evidențiate în agricultură, construcții, servicii de ambalare a alimentelor și securitate, în ciuda faptului că mulți lucrători sunt efectiv angajați permanenți.
De asemenea, raportul constată că grupurile de crimă organizată sunt active pe piața muncii, în multe sectoare. Cele mai multe informații despre victimele exploatării prin muncă în ultimele 12 luni s-au referit la bărbații români între 20 și 30, în timp ce cetățenii români și britanici sunt cele mai răspândite naționalități ale infractorilor din toate formele de sclavie modernă.
Criminalitatea organizată albaneză este un factor semnificativ în abuzurile de la spălătoriile auto.
Deplasări lungi de 12-15 ore pe zi, câteodată șapte zile pe săptămână, salarii sub pragul minim sau care nu sunt plătite deloc și medii periculoase de lucru și de viață sunt probleme comune mai multor sectoare. Dar sectoarele diferite au și probleme specifice.
Lucrătorii români și bulgari sunt cei mai expuși riscurilor în sectorul agricol. Grupurile infracționale au fost raportate ca fiind traficanți de lucrători străini în sectorul de procesare a alimentelor.
Salariile în alimentație, hoteluri și catering sunt scăzute cu până la 10 lire sterline pe schimb, iar unii angajați lucrează până la 15 ore pe zi și dorm pe podele. În spălătoriile auto, GLAA a găsit oameni muncind 12 ore pe zi, șapte zile pe săptămână, cu salarii sub minimul legal, cazare periculoasă la fața locului și exploatarea muncitorilor fără acte.
Românii constituie cel mai mare număr de victime în acest domeniu.
Aproximativ 75% din lucrătorii din fabricile textile din Leicester sunt plătiți mai puțin decât salariul minim legal. Raportul arată că, în unele locuri, mai mult de jumătate din forța de muncă este alcătuită din lucrători fără documente care efectuează în principal schimburi de noapte. Victimele exploatării în acest sector sunt predominant pakistanezi și români.
Sectorul construcțiilor din Marea Britanie are în jur de 3 milioane de lucrători și prezintă un risc ridicat de trafic de persoane și exploatare. Utilizarea pe scară largă a contractelor de muncă independente este direct legată de exploatare, potrivit raportului.
În ultimul an, GLAA a deschis 181 de investigații penale.
Dumitru Popescu, un român în vârstă de 41 de ani, este unul dintre miile de muncitori imigranți care reprezintă jumătate din forța de muncă din industria construcțiilor din Londra.
Tocmai terminase o slujbă, lucrând de la 7:30 până la 17:30, fără pauză la demolarea unui bloc de locuințe cu unelte de mână deoarece folosirea mașinilor era interzisă.
El a spus că și-a plătit supraveghetorul, tot român, în fiecare săptămână pentru a-și putea păstra slujba.
Românul are un contract cu o mare agenție de recrutare de mare anvergură ce furnizează mii de lucrători pentru șantierele din jurul Londrei. Pe hârtie, aranjamentele arată bine. Astfel, el apare plătit cu 9,15 lire sterline pe oră – peste salariul minim – cu deduceri pentru asigurarea fiscală și națională, însă a spus că nu înțelege cu adevărat deducerile și credea că sunt prea mari, chiar înainte de banii de protecție.
Primul său loc de muncă, la sosirea în Marea Britanie, a fost ca un lucrător în hoteluri, unde orele erau complet imprevizibile, variind de la 12 ore pe zi, la patru ore. La prima companie de construcții unde a lucrat a fost înșelat cu o parte din salariu, așa că s-a mutat.
Cu agenția el crede că va fi capabil să lucreze șapte zile pe săptămână în medie 10 ore pe zi.
Un sondaj efectuat pe șantierele din Londra privind forța de muncă a constatat că 36% dintre lucrătorii imigranți au raportat că nu au fost plătiți pentru munca efectuată, unul din trei muncitori a raportat abuzuri verbale sau fizice, jumătate nu aveau contracte de muncă și mai mult de jumătate lucrau în condiții periculoase.
