Presa britanică, prinsă cu minciuna
Presa britanică a publicat, în ultimele săptămâni, o serie de articole care, precizând că folosesc date confidențiale preluate dintr-un raport asupra impactului social și economic al imigrației din România și Bulgaria (“Identifying Social and Economic Push and Pull Factors for Migration to the UK by Bulgarian and Romanian Nationals”), comandat de către fostul guvern, finalizat în anul 2010, dar nepublicat, acreditau ideea că cetățenii români din Marea Britanie au un nivel de educație școlară mai scăzut și solicită ajutoare sociale mai mult decât alte categorii de imigranți sau populația autohtonă.
Recent, Guvernul britanic a publicat respectivul raport, în spiritul transparenței și al accesului la informație. Datele incluse în document nu numai că infirmă aprecierile negative la adresa românilor, dar arată că aceștia reprezintă categoria de străini cu cel mai ridicat nivel de educație, cea mai mare rată de ocupare și cel mai mic nivel de șomaj, dintre străinii aflați în Marea Britanie. Având în vedere cele de mai sus, Ambasadorul României la Londra, Dr. Ion Jinga, a remis presei și contactelor britanice ale Ambasadei un comunicat.
Declarația Ambasadorului
Londra, 12 octombrie
Doresc să salut publicarea recentă, de către Guvernul britanic, a unui raport comandat în anul 2010, intitulat “Identificarea factorilor determinanți pentru migrarea în Marea Britanie a cetățenilor bulgari și români”. Raportul semnalează următoarele date statistice:
- Comparând datele din 2004 (perioada de pre-aderare a României), 2007 (anul în care România a aderat la UE) și 2010 (la trei ani de la aderarea oficială a României la UE), rata migrației nete din România spre Marea Britanie este negativă. Din septembrie 2009, rata migrației a scăzut semnificativ (graficul 2)
- Cetățenii români și bulgari (din statele așa-numite “A2”) au procentajul cel mai ridicat de persoane cu studii superioare, în comparație cu toate celelalte grupuri de migranți veniți în Marea Britanie (A2 – 38,3%; A8 – 31,7%; alți migranți – 31,9%). Procentul celor cu un nivel redus de studii este mai mic printre migranții români și bulgari în comparație cu celelalte categorii de migranți (A2 – 26,8%; A8- 33,2%; alți migranți – 50,4%) (tabelul 4).
- În ceea ce privește numărul persoanelor aflate în îngrijirea migranților aflați în Regatul Unit, 62,5% dintre cei veniți din România și Bulgaria nu au în grijă pe nimeni, 31,3% au 1-2 copii și doar 6,2% au 3 sau mai mulți copii (tabelul 4).
- Proporția migranților A2 cu loc de muncă în Marea Britanie este mai mare în comparație cu celelalte categorii de migranți (A2 – 84,2%; A8 – 83,8%; alți migranți – 71,8%), în timp ce rata șomajului printre migranții români și bulgari este cea mai scăzută (A2 – 4,4%; A8 – 5,6%; alți migranți – 6,4%) (tabelul 9 – sondaj privind forța de muncă, efectuat în 2010).
În ultimele săptămâni, am fost martorii unei serii de exemple în care date selective din acest raport au fost folosite în mod distorsionat, ceea ce ar putea genera percepții negative despre românii din Marea Britanie. Publicarea, de către autoritățile britanice, a întregului raport este, de aceea, binevenită și contribuie la o înțelegere corectă a prezenței românilor în Regatul Unit. Alte două comentarii recente ale unor oficiali guvernamentali britanici vin să confirme justețea argumentelor noastre.
La 8 septembrie 2011, răspunzând unei interpelări în Camera Lorzilor, Baroneasa Browning, secretar de stat la Ministerul de Interne, a menționat că “în anul 2010 au fost primite 3.260 de solicitări pentru permise de muncă din partea cetatenilor bulgari și români” și, dintre aceștia, 86% au primit permisele respective.
De asemenea, într-un discurs susținut la Conferința Anuală a Partidului Conservator, desfășurată la Manchester, săptămâna trecută, ministrul pentru migrație, Damian Green, a arătat că “marea majoritate a migrației nete în Marea Britanie provine din afara UE. Numai circa 10% provine din libera circulație în interiorul UE.”
Corectitudinea bazată pe date concrete a fost întotdeauna o caracteristică a tradiției britanice. Românii care trăiesc în Marea Britanie sunt mândri de moștenirea lor culturală și de tradițiile românești și împărtășesc aceleași valori esențiale care constituie fundamentul Marii Britanii ca societate modernă și model de democrație. Sunt, de aceea, bucuros că publicarea acestor informații recente relevă adevărata natură a relațiilor noastre bilaterale care, departe de a fi umbrite de exagerări conjuncturale din mass media privind “problemele” de migrație, este îmbogățită de aplicarea principiului liberei circulații a persoanelor în interiorul Uniunii Europene.
Dr. Ion Jinga, Ambasadorul României la Londra
Raportul secret și intoxicarea presei britanice
Presa britanică a publicat recent informații despre cinci rapoarte comandate de fosta guvernare laburistă, despre impactul imigrației în UK, care nu au fost publicate niciodată. Unul dintre rapoarte a analizat impactul imigrației din România și Bulgaria asupra sistemului social britanic.
Daily Express și The Telegraph au afirmat că în rapoarte se spune că românii sunt mult mai înclinați să ceară ajutoare sociale decât britanicii, că au o educație scăzută și că au mulți copii, punând presiune pe serviciile sociale. Astfel, în timp ce peste 3,7 la sută din populația locală solicită indemnizație de șomaj, proporția în rândul imigranților din România și Bulgaria este de 5,7 la sută, iar a celor din afara UE de 5,3 la sută. Esteuropenii care au aderat la UE în 2004 cer indemnizație șomaj doar în proporție de 3,7 la sută.
Studiul privind impactul imigrației din România și Bulgaria mai arată că, în 2009, 15,4 la sută dintre imigranții din aceste două țări primeau ajutoare sociale. Ajutoarele privind locuințele au fost cele mai populare. Astfel, nouă din zece solicitanți de beneficii provenind din România și Bulgaria și celelalte state est-europene cereau bani de chirie de la stat. Presa a mai citat din raport statistici care arată că, în pofida restricțiilor impuse, numărul imigranților din România și Bulgaria a crescut în mod semnificativ după aderarea celor două țări la UE, în 2007. Documentul arăta că un sfert dintre imigranții veniți din aceste două țări au un “nivel de educație scăzut” și că au în cele mai multe cazuri patru sau mai mulți copii, punând presiune suplimentară pe serviciile publice și de educație, în special în Londra, unde s-au stabilit peste jumătate din aceștia. Peste 3% dintre imigranții români și bulgari au cel puțin cinci copii, arată studiul.
Un alt studiu ținut secret de laburiști arată că, în timp ce populația României și Bulgariei a scăzut între 2004 și 2010, cea a Marii Britanii a crescut considerabil. În aceeași perioadă, rata șomajului din cele două țări a scăzut, în timp ce cea din Marea Britanie a crescut.
