Menu
in

Legea votului prin corespondență, ADOPTATĂ doar pentru alegerile parlamentare. UDMR a părăsit sala

Deputaţii au adoptat, miercuri, 28 octombrie, proiectul legii votului prin corespondenţă, însă acest tip de vot va fi aplicat la alegerile parlamentare din 2016.

Au fost 257 voturi “pentru”, 12 abţineri şi 30 “împotrivă”, potrivit Mediafax, iar Camera Deputaţilor este for legislativ decizional, proiectul de lege trecând de Senat în 20 octombrie.

Potrivit deciziei Comisiei de Cod Electoral, legea se va aplica doar la alegerile parlamentare din 2016.



Deputaţii UDMR au părăsit sala de plen a Camerei Deputaţilor, arată Mediafax, în semn de protest faţă de faptul că articolele proiectului se discutau în procedură de urgenţă, fără susţinerea amendamentelor. 

“Aş fi avut un singur amendament de susţinut. Nu ne daţi dreptul nici la atât! Ca semn de protest, grupul UDMR părăseşte sala”, a spus deputatul Marton Arpad.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că, după ce această lege va fi votată, va cere continuare discuţiilor pentru a se realiza proiectul de lege privind votul prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale.

“Toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori au vrut să umbrească acest succes al tuturor de azi, care este de fapt succesul românilor de pretutindeni“, a spus Dragnea.

Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat că este suficient timp până la alegerile prezidenţiale pentru a convinge o majoritate parlamentară să accepte votul prin corespondenţă.

Deputatul Steluţa Cătăniciu a precizat că ALDE nu susţine proiectul în această formă, iar deputatul UDMR Marton Arpad a preciat că deputaţii Uniunii votează împotrivă deoarece nu garantează secretul votului şi va fi nevoie de mai multe ordonanţe de urgenţă pentru ca această lege să se aplice.

Şi deputatul PND Daniel Fenechiu a anunţat că parlamentarii grupului nu vor vota acest proiect.

O lege de acest gen nu se poate face în două săptămâni, nu aceasta este soluţia pe care o aşteaptă românii din diaspora. PND va vota împotrivă”, a spus Fenechiu.

Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezetanţii PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie vlabil doar pentru scrutinul prezidenţial.


Diaspora votează DACĂ se înscrie la consulate sau ambasade. Legea votului prin corespondență a fost adoptată de Senat

Votul prin corespondență, la URGENȚĂ

Băsescu acuză PSD și PNL de „blat”. USL NU s-a desprins

Marko Bela strigă: DISCRIMINARE! “UDMR nu susţine votul prin corespondenţă.”


Înscrierea în Registrul Electoral

Proiectul legii votului prin corespondenţă a trecut de Senat aproape în forma elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, fiind adoptate unele amendamente de natură tehnică. Astfel, parlamentarii din comisie au stabilit ca plicurile cu votul prin corespondenţă să fie deschise după ora 21.00, când se închid urnele şi nu între orele 7.00 şi 21.00, cum a fost iniţial.

Procedura rămâne oricum destul de anevoioasă.

Proiectul elaborat de AEP prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.

“În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii”, se precizează în proiect.

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta “are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă”. De asemenea, se stipulează că “exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă”.

Se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot “prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate“. A fost eliminată posibilitatea înscrierii electronice.

Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea, adică alegerile parlamentare în cazul acesta.

Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.

AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente – certificatul de alegător, cererea – se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.

Compania Naţională “Poşta Română” S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.

Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

 

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version