Cercetătorii de la Universitatea Oxford au făcut un studiu în care s-a analizat activitatea în pandemie a Bisericii Ortodoxe Române, cu aspecte atât pozitive, cât și negative.
Astfel, se amintește faptul că BOR a făcut donații și a susținut pacienții infectații cu SARS-CoV-2, a deschis linii telefonice, le-a cerut credincioșilor să respecte regulile de distanțare sau a intervenit atunci când membrii diaspora care se întorceau acasă au fost puși la zid și acuzați că au adus boala în România.
Nu în ultimul rând, în timpul campaniei de vaccinare, Biserica Ortodoxă Română s-a arătat oficial deschisă și a susținut într-o oarecare măsură campania, chiar dacă nu în totalitate. La polul opus, anumiți ierarhi s-au declarat public împotriva vaccinării și au îndemnat populația să se țină departe de centrele de imunizare, răspândind teorii ale conspirației.
Britanicii l-au dat ca exemplu pe arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, cunoscut pentru atitudinea sa radicală. De asemenea, biserica nu a susținut îndeajuns campanie de vaccinare, dar este găsit vinovat și statul român, care nu a știut să dialogheze și nu a oferit mijloace logistice și suficiente informații.
România, cea mai religioasă țară din Europa
„România servește drept exemplu ilustrativ pentru aceasta, deoarece date recente o identifică ca fiind cea mai religioasă țară din Europa”, se arată în raportul citat de Adevărul.
„Munca noastră subliniază faptul că un dialog eficient cu comunitățile religioase sporește șansele de reușită”, mai precizează autorii.
Se subliniază și că au existat momente când BOR a colaborat cu autoritățile și sunt prezentate și câteva exemple. Așa a fost în primele luni ale pandemiei, când, scriu cercetătorii de la Oxford, România s-a confruntat cu un aflux fără precedent de membri ai diasporei sale, forțând autoritățile să decidă un lockdown extrem de dur și măsuri de carantină pentru persoanele care veneau din străinătate.
ÎPS Teodosie: „În altar nu sunt microbi, susţin chiar specialiștii de la NASA”
„Românii care se întorceau din străinătate au fost deseori denigrați pe platformele de socializare pentru că ar fi importat infecții în țară și au existat chiar proteste în afara centrelor de carantină, cerând închiderea acestor facilități.”
Comunicarea eficientă dintre stat și BOR au atenuat impactul acestor proteste prin creșterea nivelului de înțelegere a situației și susținerea toleranței. În plus, clerul de rang înalt al BOR a emis declarații susținând îndrumările oficiale, iar unele mănăstiri chiar a oferit spații de carantină pentru persoanele care se întorceau din străinătate. Aceste acțiuni ale BOR în fazele incipiente ale pandemiei de COVID-19 au întărit considerabil conformarea publicului, se menționează în studiu.
Studiu de caz: lingurița de împărtășanie
A fost și cazul atunci când Biserica a refuzat să se conformeze, iar preoții să facă împărtășania cu lingurițe de unică folosință. De asemenea, au existat numeroase cazuri de sărbători religioase și procesiuni în care anumiți preoți nu au dorit să respecte măsurile de distanțare.
„Cu toate acestea, Patriarhia a emis linii directoare pentru oficierea în siguranță a serviciului de Paște, inclusiv distanțarea socială și alte măsuri de precauție sanitare care ar limita răspândirea potențială a infecției. Ca și în anul precedent, aceste măsuri au fost rezultatul direct al dialogului autorităților statului cu reprezentanții BOR.
Unul dintre autorii principali ai studiului este românul Ștefan Dascălu. Cercetător la Oxford, imunologul român consideră în cele mai multe cazuri atunci când dialogul dintre BOR și autorități a avut de suferit, vina le-a aparținut ultimelor.
El consideră că a existat doar o simulare a dialogului cu cultele, iar ceea ce statul a încercat să se facă nu a fost o consultare care să aibă rezultate implementabile în politicile de sănătate publică, ci s-a încercat pur și simplu folosirea bisericilor și a instituțiilor de cult pentru imagine.
….Universitatea Oxford a studiat activitatea Bisericii Ortodoxe Române în timpul pandemiei. La ce concluzie au ajuns cercetătorii britanici…