Menu
in

700 de români acuzați de omor, viol sau tâlhărie au fost eliberaţi din puşcării. Trei au scăpat de condamnările pe viață

697 de persoane au fost eliberate condiţionat în primele şase luni ale acestui an în România. Dintre acestea, mai mult de o treime au fost condamnate pentru omor, iar peste 100 pentru viol.

Potrivit unor date prezentate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, citate de News.ro, trei dintre persoanele care au fost puse în libertate au avut condamnări pe viaţă.

Potrivit ANP, 273 dintre aceste persoane au fost condamnate pentru omor, 34 fiind cazuri de omor deosebit de grav. Dintre cei puşi în libertate, 114 se aflau în închisoare pentru viol.

Începând din 2016, numărul total al persoanelor condamnate pentru omor, viol şi tâlhărie puse în libertate condiţionat a fost de 10.833, 32 dintre acestea având condamnări pe viaţă.

Cele mai multe liberări condiţionate din această perioadă s-au înregistrat în 2016, când numărul celor liberaţi condiţionat a fost de 2.620 de persoane, cinci fiind condamnaţi. Pe viaţă – 891 condamnaţi pentru omor, peste 300 pentru viol şi mai mult de jumătate pentru tâlhărie.

În 2018, peste 1.000 de persoane acuzate de omor şi peste 400 de condamnaţi pentru viol au fost puşi în libertate.

Anul trecut, 1.841 de condamnaţi pentru omor au fost liberaţi condiţionat, 4 fiind condamnaţi pe viaţă.

Lege atacată la CCR

În luna iunie, Camera Deputaţilor a adoptat în calitate de for decizional o lege de modificare a Codului Penal, prin care criminalii, violatorii şi tâlharii nu vor mai putea fi eliberaţi condiţionat. Acelaşi proiect prevede că eliberarea condiţionată pentru alte categorii de pedepse va fi posibilă doar la executarea a două treimi sau patru pătrimi din pedeapsa totală primită.

Legea a fost iniţiată de liderul deputaţilor liberali, Florin Roman. După ce a fost aprobat în Camera Deputaţilor, proiectul a fost trimis spre promulgare către preşedintele Klaus Iohannis. 

Legea a fost însă atacată la Curtea Constituţională de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Reprezentanţii ICCJ au considerat că legea nu respectă principiile bicameralismului, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică obiectul de reglementare şi conţinutul legii adoptate de Senat.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version