Ce obligații au românii din diaspora dacă România declară stare de mobilizare sau de război. Zeci de rezerviști din România au primit în ultima perioadă ordine de chemare la centrele militare județene, ca să își clarifice situația.
În timp ce Armata explică faptul că este o procedură standard, care are loc anual atunci când apar schimbări de procedură, subiectul este tot mai discutat în spațiul public în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Cazul unui profesor de 57 de ani a ieșit în evidență, după ce acesta a transmis o scrisoare publică prin care cere explicații premierului și ministrului Apărării.
Ministerul Apărării spune însă că documentul are acest nume pentru că așa este definit în legislație, iar activitatea de la centrele militare din Brăila și Galați este doar o verificare a rezerviștilor.
„Am solicitat o statistică astfel încât să vedem că nu rezultă o dinamică deosebită anul acesta, în contextul special al situației de securitate de la granițele Ucrainei. Nu există o dinamică deosebită în ceea ce privește activitățile de rutină pe care le desfășoară centrele militare județene. Este aproximativ la fel”, a spus purtătorul de cuvânt al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, pentru Europa Liberă.
Ce spune ministrul Apărării
Mobilizarea rezerviștilor pentru un eventual război a fost dezmințită inclusiv de ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
El a fost întrebat dacă bărbații români ar trebui să se teamă că vor fi încorporați, în contextul situației din regiune.
“Nu ar trebui să fiți îngrijorat deloc și vreau să vă aduc câteva argumente foarte pragmatice, în primul rând pentru că România, ca membră a unui sistem defensiv puternic, cel mai puternic, care este NATO, în acest moment nu este situația de a intra în război, în orice situație în care, să zicem, Federația Rusă, în cel mai prost scenariu, ar intra în Ucraina. Pentru că, a spus-o și Stoltenberg recent, Tratatul NATO prevede posibila intervenție militară doar în cazul țărilor, dacă este atacată o țară care este membră a NATO, așa funcționează solidaritatea NATO. Ucraina nu este, încearcă să devină membră NATO, dar nu are, încă, acest statut.
În al doilea rând, dacă vă uitați pe știrile internaționale, deși a fost destul de rară această știre, Ucraina nu și-a mobilizat nici ea rezerviștii. Ea este atacată și nici ea nu și-a mobilizat reverziștii așa încât nu este cazul în acest moment”, a declarat Vasile Dîncu.
Încorporarea în caz de război
Potrivit unei decizii a Senatului, serviciul militar nu mai e obligatoriu în România de la 1 ianuarie 2007.
Serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați. Legea prevede încorporarea pentru bărbații între 20-35 de ani.
RUSIA trimite nave de război în apropierea Marii Britanii. Vase rusești în largul coastei irlandeze
Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.
Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”
Însă, chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe stare de „război” ori „stare de asediu”.
Românii din diaspora au până la 15 zile pentru a reveni în țară
Conform legii, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar pe bază de conscripție.
De asemenea, la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, în vederea îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist concentrat sau mobilizat.
Cetățenii încorporabili și rezerviștii care nu au domiciliul în țară, dar și cei care nu au putut fi notificate, au obligația ca în termen de maximum 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război,
precum și a decretului Președintelui României privind declararea stării de mobilizare sau instituirea stării de asediu sau a stării de urgență să contacteze centrul militar în evidența cărora se află cu privire la modalitatea de îndeplinire a serviciului militar. Mai multe detalii AICI.
…Ce OBLIGAȚII au românii din diaspora dacă România declară stare de mobilizare sau de război …
