Numărul oamenilor care locuiesc în România este cu 120.700 mai mic în 2018 față de anul precedent, iar, dacă actualul ritm de scădere al populației se menține, țara noastră va pierde 1,2 milioane de locuitori în următorii zece ani.
Anul trecut ne-am împuţinat, în primul rând, pentru că în fiecare lună numărul de naşteri a fost mult mai mic decât cel a deceselor. Până în 1990, româncele aveau cel puţin doi copii, însă acum media a scăzut la doar 1,6 copii.
Aşa că anul trecut s-a înregistrat din nou spor natural negativ, adică au fost cu 71 de mii mai multe decese decât naşteri. Iar lucrurile nu se vor îmbunătăţi, spun specialiştii.
“Ceea ce e mai rău încă nu s-a întâmplat, adică ceea ce urmează va fi mult mai rău decât ceea ce este în momentul de faţă. Analizele arată că în 2050 vom fi aproximativ 15-16 milioane. Asta înseamnă efectiv o sinucidere”, este de părere sociologul Gelu Duminică.
La faptul că botezurile sunt mai puţine decât înmormântările se adăugă fenomenul emigraţiei.
Dacă emigraţia a avut o tendinţă de scădere, de la aproape 200.000 de români în 2010, la 161.000 în 2013, tendinţa s-a inversat în 2014, iar anul trecut am avut un record de aproape 220.000 de români care au plecat din ţară.
Datele arată, însă, că anul trecut alte 165.000 de persoane au venit în România, aşa că trăgând linie suntem pe minus cu “doar” 53.000 de persoane.
„România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2017 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 53.000 persoane. În cursul anului 2017, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,9%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,5%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică.
Scenariu sumbru
La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă în România număra 19,524 milioane persoane, în timp ce cu un an înainte populaţia rezidentă era de 19,64 milioane persoane. Față de 1 ianuarie 2017 procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, crescând ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,4 (la 1 ianuarie 2017) la 116,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).
Totodată, ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a menţinut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2017 (15,6%), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 17,8% în 2017 la 18,2% la 1 ianuarie 2018).
Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 50,1 (la 1 ianuarie 2017) la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2018), arată Institul Național de Statistică.
Experţii avertizează că urmează o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, se estimează că populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Este un scenariu sumbru pentru România, care va avea o populație din ce în ce mai îmbătrânită, incapabilă să asigure dezvoltarea țării.