Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean nu va fi urmărit penal în dosarul deschis de procurori după cozile românilor din străinătate la alegerile din 2014. Senatorii au respins, marţi 21 iunie, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale în cazul lui Corlăţean, senator PSD, acuzat de abuz în serviciu şi foloase necuvenite (sub formă de voturi!) 92 de senatori s-au pronunţat „împotriva“ cererii DNA de începere a urmăririi penale pentru Titus Corlăţean, în timp ce doar 26 de senatori au fost „pentru“.
Înainte de vot, Titus Corlăţean a ţinut un discurs de peste jumătate de oră în care s-a apărat de acuzaţiile DNA. „Resping în termeni foarte clari şi categorici orice acuzaţie care îi este adusă de DNA privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetăţenii României să voteze. Am simţit un profund regret faţă de situaţia în care s-au aflat cetăţenii români de bună–credinţă care au trecut prin acele evenimente din 2 noiembrie 2014“, a declarat Corlăţean.
Potrivit DNA, Corlăţean a stabilit în mod discreţionar amplasarea secţiilor de vot, fără să ţină cont de propunerile avansate de misiunile diplomatice. Fostul ministru de Externe a ţinut să sublinieze că a respectat legile şi procedurile: “Au fost respectate toate procedurile necesare când s-a propus numărul şi lista secţiilor de votare. Am aflat şi eu de la echipa tehnică a MAE că centrala MAE nu acceptă niciodată lista integrală a secţiilor cerute de ambasade”.
Titus Corlăţean a fost apărat public de mai mulţi colegi senatori. „Am citit şi eu referatul procurorilor şi este o insultă la adresa Senatului, o batjocură faţă de profesia de jurist”, a spus senatorul PSD Şerban Nicolae, care a afirmat că procurorul de caz este profund incompetent.
Haralambie Vochiţoiu, senator UNPR, a declarat: „Titus Corlăţean este un produs rar al diplomaţiei româneşti. De când procesul este pe rol, am întrebat toţi ambasadorii şi diplomaţii: a fost un foarte bun ministru de Externe. Nu are nicio vină că unii români au fost obstrucţionaţi să voteze”, a spus Vochiţoiu.
“Domnilor Ponta şi Dragnea ar trebui să le fie ruşine: povara a căzut pe umerii celui de care s-au folosit pentru a-şi duce la îndeplinire planul. În 2014 au blocat votul ca să iasă Ponta preşedinte, azi folosesc votul ca să blocheze aflarea adevărului. Democraţie a la PSD!”, a reacţionat liderul PNL, Alina Gorghiu.
Înainte de a începe votarea, preşedintele Klaus Iohannis a cerut parlamentarilor să nu protejeze pe nimeni: “Nu este treaba Parlamentului să protejeze pe cineva. Nu pot să concep ca printr-un vot în Parlament să fie oprită o procedură care se poate termina fie cu declararea nevinovăţiei, fie cu urmărirea penală”, a spus preşedintele. Dealtfel, cererea procurorilor fusese respinsă şi în Comisia Juridică (cu caracter de recomandare). În favoarea sa pare să fie şi clarificarea Curţii Constituţionale despre cum se poate urmări penal abuzul în serviciu. CCR a afirmat miercuri 15 iunie că prin sintagma ”în mod defectuos” din articolele 246 şi din 297 din Codul penal n.r. se înţelege “prin încălcarea legii”.
Diferenţa este importantă. Până acum “modul defectuos” era interpretat de procurori în sens larg şi eventual subiectiv, acum abuzul în serviciu trebuie să aibă corespondent în codul penal.
Victor Ponta a declarat că prin această decizie, Corlăţean este exonerat de răspundere penală în Dosarul Diaspora, având în vedere că nu ar fi încălcat nicio lege.
“Nu scrie în nicio lege câte secţii de vot trebuie să fie în străinătate, putea legal să facă oricâte considera oportun (şi a făcut un număr identic ca în 2009, când nu a fost nicio problemă)! În final s-a dovedit că decizia a fost defectuoasa că au fost cozi în anumite secţii (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru că am pierdut alegerile din această cauză). Corlăţean a răspuns politic prin demisie, dar nici nu a încălcat o lege, nici nu a avut vreo intenţie criminală (că mi-a făcut mie rău deşi evident că nu voia asta)! Clar şi simplu!”, a argumentat fostul preşedinte al PSD.
Reamintim că procurorii DNA i-au solicitat Procurorului General să sesizeze Senatul României pentru ridicarea imunităţii fostului ministru de Externe Titus Corlăţean, în vederea începerii urmăririi penale în dosarul Diaspora. Corlăţean, actualmente senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, este acuzat de abuz în serviciu, cu obţinerea de foloase necuvenite pentru altul şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
DNA arată că, în contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus (Victor Ponta n.r.) şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte (PSD).
Votul prin corespondenţă, o mare zeflemea plecată din Parlament spre Diaspora
Senator liberal, apel către diaspora: „Sunați-vă rudele din țară să voteze împotriva PSD”
Dosarul alegerilor din 2014. DNA cere anchetarea fostului ministrul de Externe Titus Corlățean