Menu
in

IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a murit la Institutul Matei Balș, infectat cu coronavirus

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a murit în noaptea de marți spre miercuri, la Institutul „Matei Balș” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord, anunță Basilica.ro, citat de Digi24.

Înaltul prelat ortodox a murit în jurul orei 0:50, ora României, potrivit sursei citate.

Adrian Streinu Cercel a fost întrebat, marți seara, la Antena 3, despre starea Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, iar acesta a răspuns că ierarhul este în stare staționară.

„Beneficiază de confidențialitate maximă și tot ceea ce pot să vă spun este că este staționar. Eforturile noastre sunt maximale”, a spus Streinu Cercel, potrivit Mediafax.

Arhiepiscopul Sucevei, IPS Pimen, confirmat pozitiv. Prelatul are 90 de ani

ÎPS Pimen a fost preluat cu un elicopter SMURD în 20 aprilie, de la Suceava, în stare gravă, infectat cu coronavirus, și a fost dus la INMB, în Capitală, unde a fost intubat, după ce a suferit complicații pulmonare.

Surse medicale au declarat, pentru Mediafax, că înaltul ierarh a primit trei doze de plasmă hiperimună de la donatori vindecați.

IPS Pimen s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău.

IPS Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la mănăstirea Văratec, preot la mănăstirea Durău, muzeograf la mănăs­tirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava, conform news.ro.

La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Sucevea­nul. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

ÎPS Pimen ar fi dat nouă note informative cât a colaborat cu Securitatea, în cazul său fiind întocmite mai multe referate, rapoarte, fișe personale și trei scrisori operative. Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a avut două nume conspirative în timpul colaborării sale cu Securitatea, inclusiv cu Direcția Informațiilor Externe (DIE).

Potrivit motivării Curții de Apel București (CAB), care l-a declarat în 2011 colaborator al Securității, Pimen a recunoscut în fața judecătorilor că o parte din notele consemnate de Securitate și invocate de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) sunt adevarate, însă în altele s-au tras concluzii neadevărate și incorecte.„A afirmat că a purtat discuții verbale cu diferiți ofițeri de Securitate dar prin acestea nu s-a atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român”, se arată în decizia instanței.

O româncă îl invită pe Cataramă să se infecteze cu coronavirus la Londra. „Vă cazez la mine”

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version