Premierul Chinei a ajuns luni, 25 noiembrie, în România pentru prima dată, după 19 ani. Va rămâne aici până la 28 noiembrie și este însoțit de o importantă delegație guvernamentală și de oameni de afaceri. Li Keqiang a fost întâmpinat pe aeroportul Otopeni de prim-ministrul Victor Ponta. Pe aeroport s-au aflat și mai mulți miniștri ai României, printre care ministrul de externe Titus Corlățean, ministrul energiei, Constantin Niță, vicepremierul Liviu Dragnea.
România va organiza, pe 26 noiembrie, a doua reuniune la nivel de prim-miniștrii din Europa Centrală și de Est și China, la care vor participa 16 șefi de guvern. La eveniment vor participa, alături de premierul României, Victor Ponta, și de cel al Consiliului de Stat al RP Chineze Li Keqiang, șefii de govern ai Albaniei, Bosniei-Herțegovina, Bulgariei, Cehiei, Croației, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei, Muntenegrului, Poloniei, Serbiei, Slovaciei, Sloveniei și Ungariei și ministrul de externe din Letonia.
De asemenea, vor fi prezenți 1.500 de oameni de afaceri – dintre care 300 din China. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerțului de la Beijing, schimburile comerciale între China și România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari, în primele 10 luni ale anului 2013.
Investițiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investițiile românești în China sunt de 280 de milioane de dolari. Exporturile românești în China au crescut de la 360 de milioane de dolari în 2008, la aproape un miliard de dolari, anul trecut.
Interesele României
În cadrul Forumului Economic China-Europa Centrală și de Est, oficialii români vor încerca să obțină acceptul partenerului chinez pentru investiții de miliarde de euro, pentru proiecte punctuale din energie și infrastructură.
Din discuțiile de până acum pe care partea română le- a avut cu statul chinez, interesul companiilor asiatice era pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, proiect de 1,2 miliarde de euro, pentru reactoarele 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, proiect de 5,4 miliarde de euro, și pentru un grup nou de la termocentrala Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, proiect de 1 miliard de euro.
La Rovinari, s-a semnat și un memorandum de cooperare, iar proiectul este la nivelul elaborării studiului de prefezabilitate. Tot în energie, chinezii ar dori să investească în instalații de desulfurare și captare CO2 de la termocentralele din Oltenia și Valea Jiului, proiect care presupune investiții de alte sute de milioane de euro.
Chinezii și-au arătat interesul și pentru construcția podului de peste Dunăre, de la Brăila, un proiect de peste un deceniu, la care s-au purtat interminabile discuții tot cu chinezii.
O altă temă de interes pentru chinezi este reluarea lucrărilor la canalul de irigații Siret-Bărăgan, construcție începută în 1987. Pentru a fi realizat canalul, ar fi nevoie de investiții de 2,6 miliarde de euro, însă odată gata el ar putea iriga 500.000 de hectare de teren. Tot de bani din China s-a vorbit și atunci când autoritățile au pus pe hârtie o magistrală de metrou care să străbată Bucureștiul de la sud-vest la nord-est, adică să lege Bragadiru de Voluntari.
Potrivit ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Șova, trei mari firme, China Dalian Holding, China Civil Engineering Construction Corporation și Huawei Corporation sunt interesate să dezvolte proiecte majore în domeniul infrastructurii rutiere, feroviare și IT&C.
