Creșterea economică ridicată a atras investitorii, însă cea mai mare problemă a lor a ajuns, la acest moment, găsirea de forță de muncă. Paradoxal, inactivitatea în România are unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE.
Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut. Pe de altă parte, ponderea muncii nedeclarate continuă să fie ridicată, cu efecte asupra veniturilor fiscale ale statului. Astfel, la nivel național se estimează că numărul persoanelor implicate în economia subterană este de aproximativ 1,2 milioane, ceea ce reprezintă 0,6% din populația totală, atrag reprezentanții Comisiei Europene, în raportul de țară publicat de curând.
Munca nedeclarată reprezintă aproximativ 15%-20% din PIB, atrage atenția Comisia Europeană. „În pofida numărului sporit de controale comune derulate de inspectoratele de muncă și autoritățile fiscale, rezultatele acestora rămân limitate, parțial și din cauza faptului că nu se iau încă suficiente măsuri de prevenire“, se arată în raportul CE consultat de România Liberă. La fel ca în anii precedenți, mai puțin de 40% din raporturile de muncă constatate ca nedeclarate au fost oficializate în urma controalelor, în 2016.
Exodul continuă
Pe lângă problema muncii la negru, un alt aspect îngrijorător, cu impact asupra pieței forței de muncă și, implicit, asupra creșterii economice, este reducerea continuă a populației active, explicată prin îmbătrânirea populației și emigrație. Și așa, începând din 2007, populația României scăzut cu 6%, scădere clasată pe a treia poziție ca amploare în UE.
„Populația este în curs de îmbătrânire și, până în 2020, se estimează că populația în vârstă de muncă (20-64 ani) se va reduce cu încă aproximativ 4%. Având în vedere emigrarea continuă preconizată în special în rândul tinerilor, precum și numărul limitat de migranți care se întorc în țară, România riscă să piardă în continuare resurse de forță de muncă“, se mai arată în raport.
Potrivit Comisiei Europene, acest lucru ar putea avea drept consecință încetinirea creșterii productivității, precum și reducerea potențialului de creștere. Astfel, pentru stimularea creșterii economice, este esențial să se exploateze potențialul neutilizat de forță de muncă. Ocuparea forței de muncă și ratele de activitate în rândul femeilor, al persoanelor slab calificate, al tinerilor, al persoanelor cu handicap și al romilor au rămas sub media UE.
