După ani de zile de eforturi, cetăţenii Republicii Moldova au scăpat astăzi, 28 aprilie, de vizele pentru zona Schengen. În primele opt ore de liberă circulaţie, 200 de moldoveni au trecut graniţa cu România. Orice cetăţean moldovean care deţine un paşaport biometric poate merge în toate ţările Uniunii Europenene (cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei), dar şi în Elveţia, Norvegia şi Islanda şi poate sta acolo până la 90 de zile în jumătate de an.
„Este o zi istorică şi nu mă tem să spun acest lucru. Pentru că, de astăzi, cetăţenii ţării noastre – indiferent de etnie, loc de trai sau limba vorbită – sunt mai liberi. O libertate care vine odată cu ridicarea vizelor de călătorie în Europa”, a spus premierul moldovean Iurie Leancă.
Imediat după miezul nopţii, la Vama Albița au apărut primii cetățeni moldoveni care au intrat în România fără a avea viză pe paşaport.
„Sunt foarte bucuroasă că fac primul pas în Europa. Mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să mergem unde avem nevoie, la copii, la rude”, a spus una dintre primele moldovence care au beneficiat de directiva europeană.
Pentru a marca momentul, trei atleți din Republica Moldova au trecut, simbolic, frontiera de la Albița. Au avut asupra lor paşapoartele biometrice. „Noi suntem sportivi şi, de fiecare dată când aveam nevoie să mergem la o competiție în România, aveam o grămadă de probleme cu viza. Acum o să plecăm liberi”, spune Liviu Iura.
Cetățenii din Republica Moldova sunt însă obligați să respecte o serie de reguli legate de libera circulație: „Să nu depăşească 90 de zile în intervalul celor două perioade de 180 de zile, să dispună de mijloacele de subzistență necesare pentru perioada şederii şi pentru întoarcerea în țara de reşedință, să nu figureze într-o alertă specifică ca risc la securitatea internă, sănătatea sau relaţiile internaționale ale statelor membre”, a spus comisarul şef Nelu Zaharia, purtător de cuvânt în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița.
Acest pas către Uniunea Europeană nu provoacă prea mult entuziasm într-o ţară din care sute de mii de persoane au emigrat deja, în căutarea unui loc de muncă, potrivit unui comentariu AFP.
„Este un pas incredibil de important, (Republica) Moldova devenind prima țară membră a Parteneriatului Estic ce obţine liberalizarea regimului vizelor”, a declarat pentru AFP şeful misiunii UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de reformele indispensabile întreprinse de către fosta republică sovietică cu scopul de beneficia de această măsură, potrivit Mediafax.
Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009, de către UE, cu şase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influența rusă.
Însă, potrivit unui sondaj publicat joi, 24 aprilie, de către Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru sejururi de scurtă durată “nu este un eveniment important”, fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că un paşaport românesc care le permite deja să circule fără probleme.
Între 500.000 şi un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă ţară din Europa (în special în Rusia şi Italia), în căutarea unui loc de muncă.
„Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani să mă duc în Europa“, a comentat o şomeră, Natalia Tregubova, în vârstă de 56 de ani. „Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă”, a adăugat ea.
Un muncitor, Ivan Biriukov, în vârstă de 63 de ani, este la fel de rezervat: „În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne aşteaptă acolo. În Rusia, câştigăm bani să ne întreţinem familiile”, a spus el, în pofida faptului că liberalizarea regimului vizelor nu acordă dreptul la muncă în UE, ci numai pe cel de a călători pentru o perioadă limitată.
Bărbatul, care spune că se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirma că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această ţară, că măsuri de retorisiune faţă de o apropiere de UE. “Ce vom face atunci?”, se lamentează el.
O studentă la economie, din Chişinău, Anisoara Moraru, se bucură de liberalizare. „Cei mai mulţi dintre prietenii mei nu văd niciun viitor în Republica Moldova şi aşteaptă doar să-şi termine studiile pentru a-şi căuta un job în Europa”, spune ea.
Chiar dacă etapa nu deschide piaţa muncii, ea marchează în mod clar o apropiere de UE, înainte de semnarea unui acord de asociere, prevăzută în iunie.
Entuziasmul faţă de o viitoare integrare europeană a Republicii Moldova a scăzut. Potrivit sondajului Soros, numărul celor care ar vota pentru aderarea la UE, într-un eventual referendum, a scăzut la 44%, de la 76%, cât era la sfârşitul lui 2007. În schimb, 45% ar vota pentru aderarea Chişinăului la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
În opinia lui Tapiola, această dezamăgire nu este surprinzătoare. “Atunci când actuala coaliţie, care s-a identificat cu integrarea europeană, a ajuns la putere, aşteptările erau foarte mari”, afirmă el.
Între timp, moldovenii, dezamăgiţi că nivelul lor de viaţă nu a crescut mai rapid, au asociat dificultăţile cu apropierea de UE, ceea ce explică rezervele tot mai mari pe care le exprimă. Iar Rusia şi-a transmis mesajul discordant.
Pentru viitor, Vasile Triboi, în vârstă de 65 de ani, apreciază că autorităţile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăţi traiul moldovenilor. “Ar trebui să fie create condiţii pentru ca (moldovenii) să muncească şi să trăiască demn în ţara lor, aşa cum am făcut noi în timpul Uniunii Sovietice”, îndeamnă el.
