Vineri, 8 aprilie, la biserica la St. John din Waterloo, Londra au fost comemoraţi romii care şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului şi s-au sărbătorit 40 de ani de la Primul Congres Internaţional Tigănesc. Pentru prima dată, la Londra, a fost depusă o coroană pentru ţiganii din România care şi-au pierdut viaţa în Holocaust. Din partea Ambasadei României a participat Carmen Podgorean, ministru plenipotenţiar, prim-colaborator.
Reprezentantul ţiganilor de origine română stabiliţi pe teritoriul Marii Britanii a fost Ovidiu Marin. Ovidiu conduce “Grupul de Iniţiativă al ţiganilor din România de pe teritoriul UK”. Acest “Grupul de Iniţiativă” a apărut ca imediată reacţie a ultimelor întâmplări din Franţa, Italia, Spania legate de expulzarea romilor. Prima întâlnire a grupului a avut în noiembrie anul trecut, când s-au discutat mai multe aspecte despre principalele motivaţii a măsurilor luate de autorităţile ţărilor respective.
Ovidiu Marin este ţigan de origine română, aşa cum îi place să se prezinte. El este unul dintre oamenii care nu se ruşinează cu originea sa, ci mai degrabă se mândreşte. “Sunt ţigan de origine română şi provin din localitatea Caracal, judeţul Olt. Am fost implicat şi acasă în activităţi ce privesc educaţia şi incluziunea socială a romilor. În Marea Britanie am început să lupt în această direcţie în toamna anului trecut, imediat după întâmplările din Franţa şi Italia”. Ovidiu Marin a absolit facultatea de Fizică din cadrul Universităţii din Craiova şi este autorizat de Centrul Naţional de Cercetare I.S.I.M Timişoara cu calificarea “Inspector Control Nedistructiv, Nivel 2 în Ultrasunete, Lichide penetrente şi pulberi magnetice”.
Ovidiu locuieşte şi munceşte în Londra de un an şi jumătate. Momentan lucrează ca inginer într-o companie de reparaţii sisteme automatizate de calcul şi servicii IT.
Despre rasă şi deportări
“Întâlnirea de vineri a început la orele 13 30 în Waterloo, la St John Church. La întâlnire au fost prezenţi doi dintre cei care în urmă cu 40 de ani alegeau steagul ţigănesc şi adoptau imnul ţigănesc “Djelem Djelem”.
Ovidiu Marin a vorbit în faţa celor adunaţi, reprezentanţi de marcă ai acestei mişcări din Germania, Cehia, Spania , Franţa, UK, depre ce a însemnat Holocaustul pentru ţiganii din România, dar şi despre cum au fost persecutaţi aceştia în perioada comunistă.
«Ce nu ştiu foarte mulţi este că deceniul al patrulea al secolului trecut a fost cumplit pentru foarte mulţi ţigani. În noiembrie 1940, Ministerul român de Interne, la recomandarea Ministerului Sănătatii, interzisese ţiganilor deplasarea, cu motivaţia că transmit tifos. Un an mai târziu, un recensământ secret recenza peste 200.000 de ţigani, despre care se spunea că ar contamina rasa românească. Un decret regal din 1942 desemna criteriile de deportare pentru ţigani. Consiliul de Miniştrii a ordonat deportarea lor în Transnistria.
Evacuarea a început la 12 septembrie 1942. Un comandant însoţea fiecare tren, iar gărzile primiseră instrucţiuni să tragă în caz de nevoie. Au fost pregătite 9 trenuri pentru a-i transporta din diferite regiuni. Nu s-a permis decât un bagaj de mână. În 8 zile, peste 30.000 de ţigani au fost plasaţi în Transnistria. Alţi 18.000 ar fi trebuit să sosească în primăvara anului 1943 dar înaintarea neaşteptată a frontului a zădărnicit acest plan.
La 25 noiembrie 1942, peste 300 de ţigani decedaseră prin inaniţie, distribuţia alimentară fiind insuficientă. Tifosul i-a atins pe mii dintre deportaţi, iar în timpul iernii 1942-1943, peste 4000 de ţigani au murit de tifos. Alţii au murit de frig, fiind aproape dezbrăcaţi sau goi. O altă parte dintre ei au murit împuşcaţi.
Comisia română pentru victimele Holocaustului a estimat că circa 36.000 de ţigani ar fi murit în Transnistria, dar alte estimări, propun o cifră cu mult mai mare decât cea estimată de comisia română. În perioada comunistă, din punct de vedere social şi cultural, ţiganii erau consideraţi o subcultură parazitară, un grup social marginal. După colapsul economic din anii 80, excluderea ţiganilor de pe piaţa muncii s-a generalizat, fiind motivată ca nesupunere civică, fapt care a adâncit ruptura dintre populaţia majoritară şi ţigani ducând la amplificarea manifestărilor rasiale.
La scurt timp după căderea regimului comunist, ţiganii au fost recunoscuţi ca minoritate naţională, lucru care a presupus câştigarea unor drepturi politice şi civile. Diferitele comunităţi de ţigani au format organizaţii civice şi formaţiuni politice ceea ce a dus la o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei ţiganilor în societate.»
Afiliere la Gypsy Council
La Memorialul de vineri au cântat Bojana Fabel, care a interpretat absolut imnul Djelem Djelem şi formaţia London Gypsy Orchestra condusă de Gondula Gruen.
În Finalul memorialului s-au depus coroane pentru cei ce au murit în Holocaust, şi pentru prima dată, aici la Londra a fost depusă o coroană pentru ţiganii din România care şi-au pierdut viaţa în Holocaust. Seara, la 19 30, a avut loc petrecerea de seară unde au fost invitaţi din Croaţia reprezentanţi ai Teatrului Chaplin. S-au discutat problemele cu care se confruntă ţiganii, s-au recitat poeme, s-a cântat, s-a ciocnit câte un pahar de vin şi nu a lipsit tortul cu inscripţiile steagului ţigănesc. Tot în aceeaşi zi, propunerea ca Grupul de Iniţiativă al ţiganilor din România de pe teritoriul UK să facă parte din Roma Gypsy Council a fost aprobată de conducerea Roma Council.
“Grupul de Iniţiativă al ţiganilor din România de pe teritoriul UK a dorit să se afilieze la Roma Gypsy Council pentru a interveni în acordarea ajutorului necesar persoanelor de etnie romă în vederea unei incluziuni cât mai rapide în societatea britanică.
În ultimul timp, o parte din ţiganii din România au ales să trăiasca în alte ţări europene şi nu numai, motivaţia generală fiind argumentată cu prezentarea situaţiilor în care discriminarea este cel mai important factor în incapacitatea obţinerii unui job competitiv.
Grupul de Iniţiativă al ţiganilor din România îşi propune să identifice problemele ţiganilor de interes general şi să stabilească noi măsuri spre rezolvarea aceastora. Considerăm că educaţia este un factor cheie pentru incluziunea populaţiei de etnie romă în societate şi ne propunem luarea de măsuri practice pentru a îmbunătăţi participarea şcolară a elevilor de etnie romă.
O să avem în curând un proiect care se va numi “Recunoaşte-ţi identitatea” prin care vrem să aducem cât mai multe persoane care să recunoască care este adevărata lor identitate. Fac apel către părinţii ţigani să mă contacteze pentru a le ajuta copiii să meargă la şcoală, sau pentru a îi iniţia într-o activitate socio-culturală.
Pe 1 iunie vom face un spectacol oferit de copii ţigani în scop caritabil pentru a ajuta şi alţi copii de alte etnii. Căutăm copii ce vor să cânte, să danseze sau să recite”, mai spune Ovidiu Marin.
O.G.
Grupul de Iniţiativă al ţiganilor din România de pe teritoriul UK:
Ovidiu Marin, tel 07403575577
[email protected], cu menţiunea pentru Ovidiu Marin
www.gypsy-association.com
www.gypsy-association.co.uk
