Remiterile românilor din străinătate au revenit pe creștere anul trecut, dar se află cu o treime sub nivelul de dinaintea crizei, arată datele BNR. Intrările de bani pe canalul transferurilor curente, adică preponderent remiterile, au atins în 2011 circa 4 miliarde euro. Aproximativ 2,8 milioane de români locuiesc și lucrează în străinătate în momentul de față, arată cele mai noi date ale Băncii Mondiale. Înainte de criză, banii trimiși de aceștia în țară reprezentau un veritabil motor pentru consum, dar criza din zona euro aproape a înjumătățit remiterile. Vestea bună este că 2011 a marcat o ușoară revenire a sumelor trimise în țară, notează money.ro.
În ciuda problemelor din zona euro, românii care lucrează în străinătate au reușit să trimită în țară 3,84 miliarde euro în primele 11 luni ale anului trecut, în creștere cu circa 10% față de anul precedent. Banii lor au ajutat enorm economia locală, finanțând deficitul de cont curent într-o măsură covârșitor mai mare decât au reușit să o facă autoritățile pe partea absorbției de fonduri europene.
Totuși, în luna noiembrie 2011 stranierii au redus cu un pas important sumele trimise în țară, posibil influențați de cele mai negre știri cu care a fost bombardată zona euro. Astfel, banii veniți în noiembrie de la lucrătorii români de afară au cumulat doar 318 milioane euro, ceea ce reprezintă cea mai slabă lună noiembrie din ultimii șapte ani.
Nu sunt sprijiniți de autorități
Fără să fie sprijiniți de autorități în vreun fel, prin acordarea unei facilități de transfer sau prin vreo reducere de impozite, stranierii au continuat să trimită cu stoicism bani acasă, fie pentru copiii rămași în îngrijirea rudelor, fie pentru compensarea pensiilor prea mici ale părinților, fie pentru a investi tot la locul de baștină. Spre comparație, pe partea fondurilor europene, care reprezintă cea mai sănătoasă sursă de finanțare pentru România, s-au atras doar 2,13 miliarde euro în primele 11 luni, de 1,8 ori mai puțin decât suma cu care au sprijinit economia locală românii de afară.
Chiar dacă absorbția cunoaște o îmbunătățire cu 10% față de 2010, ea rămâne la un nivel profund dezamăgitor, în condițiile în care la Comisia Europeană ne așteptă încă peste 20 miliarde euro. E drept, banii trimiși acasă de lucrătorii români de peste hotare sunt semnificativ mai puțini decât înainte de criză, sumele scăzând cu mai mult de o treime, dar fără acești bani am fi avut un deficit de cont curent (4,23 miliarde euro) aproape dublu (cu 90% mai mare).
În condițiile în care de ani buni România se confruntă cu un fenomem îngrijorător, al copiilor care cresc fără părinții plecați la muncă în afară, iar autoritățile n-au făcut mai nimic în sprijinirea acestora, măcar pentru banii trimiși în țară să aibă o strategie de stimulare, întrucât de ani buni aceasta e una din cele mai importante surse de finanțare a economiei.
30 de miliarde de euro în 5 ani
În 2010, românii plecați la muncă în străinătate au trimis acasă aproximativ 3 miliarde de euro, adică 3,3 % din Produsul Intern Brut. Datele nu sunt tocmai grozave dacă ne uităm la anii 2007 și 2008, atunci când românii trimiteau în țară în medie 7,5 miliarde de euro anual.
Românii care lucrează în străinătate au trimis, în perioada 2005-2010, 38,819 miliarde de dolari în țară, cei mai buni ani fiind 2007 și 2008, iar cel mai slab 2010, potrivit datelor și estimărilor Băncii Mondiale (BM). Numărul emigranților români era la finele lui 2010 de 2,769 milioane, reprezentând 13,1% din totalul populației. Suma trimisă în țară în 2009 de lucrătorii plecați la muncă în străinătate a reprezentat 4,4% din PIB.
Valoarea remiterilor a crescut puternic în perioada 2005-2008, de la 4,733 miliarde de dolari în 2005 la 6,718 miliarde de dolari în 2006, 8,542 miliarde de dolari în 2007, respectiv 9,381 miliarde de dolari în 2008. Ulterior, suma a scăzut puternic, la 4,928 miliarde de dolari în 2009, respectiv un nivel de de 4,517 miliarde de dolari în 2010, din cauza crizei economice
