Camera Comunelor a adoptat în a doua lectură proiectul legii de retragere din Uniunea Europeană. Este primul pas legislativ în vederea ieșirii Marii Britanii din UE, în martie 2019.
Potrivit criticilor Brexit, legea va acorda prerogative legislative importante guvernului, care ar scăpa astfel de sub controlul parlamentului.
În timpul dezbaterilor din parlament, miniștrii cabinetului condus de premierul Theresa May au avertizat că neadoptarea acestei legi ar duce la haos după ieșirea din UE.
Votul a fost de 326 la 290 din totalul de 650 de deputați.
Ce prevede legea adoptată de Camera Comunelor:
– abrogarea Legii Comunităților Europene din 1972 care a pregătit aderarea la 1 ianuarie 1973 a Regatului Unit la ceea ce pe atunci se numea Comunitatea Economică Europeană, precursoare a UE;
– să pună capăt supremației legii UE în legislația britanică și să transforme legea UE în vigoare în momentul ieșirii, în dreptul intern. De asemenea, ea creează puteri temporare pentru a face o legislație secundară care să permită corectarea legilor care altfel nu ar putea funcționa în mod corespunzător o dată ce Marea Britanie iese din UE;
– să permită dreptului intern să reflecte conținutul unui acord de retragere în temeiul articolului 50 al Tratatului UE de la Lisabona, odată ce Regatul Unit părăsește UE.
O astfel de lege are menirea să evite un vid legislativ, dat fiind că volumul legislației europene acumulat în cei 46 de ani ce se vor fi scurs de la aderarea până la părăsirea de către Marea Britanie a UE este enorm și încorporarea nu putea fi făcută decât în bloc.
Cu alte cuvinte, imediat după ieșirea din UE, legile europene intră în dreptul intern britanic și vor fi abrogate sau păstrate după cum dorește guvernul.
Opoziția, în majoritatea ei, dar și unii parlamentari ai Partidului Conservator condus de premierul May, avertizează că legislația secundară, care are ca termen 29 martie 2021, adică doi ani după Brexit, poate duce la o sporire uriașă a puterilor executivului.
Protestatarii susțin că legea riscă să dea guvernului puteri din vremea lui Henric al VIII-lea.
Unii politicieni și comentatori au comparat chiar acest mod de legiferare cu Statutul Proclamațiilor din 1539, prin care Regele Henric al VIII a guvernat la apogeul absolutismului monarhic în Anglia.
Legislația secundară, spre deosebire de cea primară, scapă controlului parlamentar, dar poate fi contestată în justiție.
Proiectul va fi trimis în comisiile parlamentare și apoi va reveni pentru o dezbatere articol cu articol la lectura a III-a, finală, în Camera Comunelor.
Tony Blair susține anularea Brexit-ului și înăsprirea normelor pentru imigrația din UE
Mii de persoane au protestat în centrul Londrei: „Renunțați la Brexit ”