Poluarea aerului este „probabil” să crească riscul de demență, consideră experții guvernului britanic.
Declinul cognitiv la persoanele în vârstă este mai probabil să fie accelerat de expunerea la emisii, arată o analiză a 70 de studii. Poluarea aerului este susceptibilă de a crește riscul de apariție a demenței, a declarat un grup de cercetare guvernamental, citat de The Guardian.
Comitetul pentru efectele medicale ale poluanților atmosferici și-a publicat concluziile după ce a analizat aproape 70 de studii care au analizat modul în care expunerea la emisii afectează creierul în timp.
Poluarea aerului este „probabil” să crească riscul de demență
Raportul de 291 de pagini concluzionează că este “probabil” ca poluarea aerului să crească riscul de “declin cognitiv” accelerat și de “apariție a demenței” la persoanele în vârstă.
Experții cred că acest lucru se datorează impactului poluanților care pătrund în sistemul circulator, afectând fluxul sanguin către creier.
Autorii au declarat: “Dovezile epidemiologice analizate în mod destul de consecvent raportează asocieri între expunerea cronică la poluarea aerului și reducerea cogniției globale și afectarea abilităților vizuo-spațiale, precum și declinul cognitiv și creșterea riscului de demență.
“Rezultatele sunt eterogene în ceea ce privește alte domenii cognitive, cum ar fi funcția executivă, atenția, memoria, limbajul și tulburările cognitive ușoare.
“Studiile de neuroimagistică identificate raportează în mod constant asocieri între expunerea la poluarea atmosferică și atrofia materiei albe.”
Acesta adaugă că studiile sunt împărțite în ceea ce privește poluantul care este cel mai asociat cu aceste efecte.
Comitetul a declarat că a făcut recomandări pentru cercetări suplimentare pentru a contribui la dezvoltarea dovezilor.
Aproximativ 850.000 de persoane din Marea Britanie suferă de demență, potrivit NHS.
Există, de asemenea, dovezi mai bine stabilite care arată că expunerea la poluarea aerului crește riscul de boli de inimă.
Respirația emisiilor poate afecta vasele de sânge, îngustându-le și făcându-le mai dure – crescând astfel probabilitatea formării de cheaguri, ritmuri cardiace anormale și atacuri de cord, potrivit British Heart Foundation.