Cea mai veche agenție de știri din România, Agerpres, a aniversat, la Londra, 125 de ani de activitate. Evenimentul a fost marcat de o expoziție de fotografii în format digital ce a avut loc, pe 14 august, la sediul central al Thomson Reuters, în prezența mai multor reprezentanți ai comunității românești din Londra, ai presei de limba română din capital britanică și a ambasadorului Ion Jinga.
Fotografiile alese pentru expoziție au cuprins o mare parte a istoriei României, surprinsă în istantanee document de profesioniștii agenției naționale de presă. Astfel, au fost proiectate fotografii din perioada monarhiei, a celui de-al Doilea Război Mondial, a Revoluției de la 1989, dar și imagini recente, unele dintre ele surprinse în timpul vizitelor în România ale prințului Charles al Marii Britanii.
Prezent la eveniment, unul dintre cei mai importanți fotoreporteri și editori foto ai agenției Reuters, Reinhard Krause (foto 2), a explicat importanța fotografiei de presă în viața noastră. „Se fac milioane de fotografii pe zi”, a spus Krause. „Dar ce face o fotografie excelentă? Pentru mine, o fotografie bună înseamnă să o estetică ridicată. Atunci când vezi o fotografie, ea trebuie să îți spună o poveste. Să nu ai nevoie de multe explicții.”
El a mai adăugat că fotografia este probabil singura limbă internațională: „Atunci când vin la mine fotografi din diferite țări, chiar dacă nu le vorbesc limba, le privesc fotografiile și astfel putem comunica (…) Sunt sigur că aveți în minte fotografii pe care nu le puteți uita. Sunt sigur că nu puteți uita fotografiile de la Revoluția Română. Sunteți atașați emoțional de unele fotografii.”
În discursul său, ambasadorul României la Londra, dr. Ion Jinga (foto 3), a spus: „Acum, în era comunicării, a informației și a digitalizării, informație înseamnă cunoaștere, cunoaștere înseamnă putere, puterea reprezintă oamenii. Informația ajută oameni să aibă exercițiul puterii, pentru că mai puternică decât puterea banilor este puterea informației.”
„Există o legătură între lumea diplomatică și cea a mass-media. Ambele necesită claritatea obiectivelor. Ambele trebuie să evite confuziile dintre informație și analiză. Și dintre analiză și judecăți. Judecățile vin din cunoașterea faptelor și din experiența pe teren. Mulți dintre marii diplomați au fost, la un moment dat, buni jurnaliști.”
Alexandru Giboi (foto 4), directorul general al Agerpres, a ținut să menționeze, într-un scurt interviu acordat Ziarului Românesc, importanța pe care presa de limba română din diaspora o are în promovarea imaginii României.
De ce ați ales să organizați această expoziție la Londra?
«Am ales să o organizăm aici datorită parteneriatului pe care îl avem cu Reuters. Ideea a venit la începutul anului, o dată ce am început cu ei primul curs de formare profesională pentru jurnaliștii din România. A fost un parteneriat bun, un parteneriat care curge natural. Am ajuns să organizăm această expoziție din ideea de a promova România, în primul rând.»
Ce ne puteți spune despre fotografiile alese pentru expoziție?
«Am avut două seturi de fotografii, axate pe două direcții diferite. Primul a fost referitor la monumente, clădiri cu importanță națională și turistică pentru România, iar celălalt set s-a referit la obiceiuri, tradiții, evenimente, cum au fost fotografiile din cel de-al doilea război mondial, fotografiile de la Revoluția din 1989 care sunt unice pentru că noi avem foarte multe fotografii făcute atunci, plus evenimente sportive.»
«Sunt aspecte care merită promovate și merită să fie văzute de toată lumea, atât de românii din diaspora ca să își aducă aminte ce frumos e acasă, dar și de partenerii noștri de la Reuters care trebuie să știe că România este un loc extraordinar de frumos și merită nu doar să vină să viziteze, dar pot fi atrase astfel chiar și investiții. »
De ce are nevoie România de promovare? Credeți că există în acest moment o lipsă de promovare?
«România are nevoie de promovare în toate țările din Uniunea Europeană și nu numai. Pentru că pe de o parte trebuie să contracarăm imaginea negativă pe care o are țara, dar și să prezentăm frumusețile țării și posibilitățile de investiții și tot ce înseamnă bun pentru țara noastră.»
Ați menționat un program prin care puteți ajuta presa românească din diaspora. Despre ce este vorba?
«Putem să facem traininguri, să învățăm presa românească din dispora să facă presă la un nivel calitativ mult mai ridicat, astfel susținându-i pe jurnaliști. În momentul în care publicul român va constata o creștere a calității produsului jurnalistic se va îndrepta mai mult către presa română din diaspora decât o face acum. Pe de altă parte, și presa română din diaspora trebuie să fie parte a acestui proiect de promovare a României și de contracarare a imaginii negative din păcate se crează în anumite situații.
Concret, o echipă de jurnaliști profesioniști de la Agerpres poate veni pentru câteva zile să fie alături de jurnaliștii români din diaspora și să învețe jurnaliștii din diaspora sau să le reamitească ce înseamnă să redacteze o știre, ce înseamnă să facă o fotografie de calitate, ce înseamnă să își promoveze publicația prin social-media, aceștia sunt cei mai importanți piloni. După care urmează să vedem creșterea în calitate a produsului respectiv. »
Cum se vede de la București presa de limbă de limbă română din străinătate?
«Din păcate, de la București presa română din diaspora nu se prea vede. Este una dintre probleme. Din punctul meu de vedere, presa română din diaspora ar trebui să fie furnizor de știri de calitate și de actualitate, de importanță pentru România care să fie de preluate de presa de acasă.
Adică presa română ar trebui să se uite în ziarele românești atunci când preia știri despre Londra și nu neapărat în The Guardian și alte publicații britanice care relatează un subiect doar într-un anumit fel și nu din toate aspectele importante pentru români. Fiecare publicație se adresează cititorilor ei. Iar The Guardian, de exemplu, nu are cititori români în atât de mare măsură încât să își centreze știrile pe această zonă. De aceea cred că este important să creștem presa română din diaspora.»
Mircea Maer
