Europa de Est a devenit, pentru occidentali, un loc de unde vin mulți imigranți. Din ignoranță sau pentru comoditatea exprimării, cetățeni din țări care mai diferite nu pot fi, cum sunt Polonia, Ungaria, Albania, Kosovo, România, etc. trecuți de presă sau de politicieni, la grămadă, la categoria est-europeni. Există un “accent est-european”, există o imagine de “est-european” cu puternice conotații negative. Având în vedere diferențele imense dintre țări situate în ceea ce se cheamă Europa de Est, am încercat să aflăm dacă românii acceptă eticheta de “est-europeni”.

Vesticii nu fac diferența între bulgari, polonezi, români, sârbi, albanezi…

Iustinian R. din Londra, constructor: «La Londra, din experiența mea, nu ești judecat prea aspru dacă ești din Est. Experiența cea mai frumoasă referitor la țara de origine am avut-o în Elveția. Lucram pe un șantier și am construit o schelă pentru a-mi face treaba, iar după o săptămână, șeful de acolo a trimis un băiat, elvețian de-al lor, să verifice schela, să vadă dacă e încă solidă.

A verificat omul schela, a văzut că e ok, și după ce a văzut ce lucram, a rămas impresionat și m-a întrebat de unde sunt, sunt din Franța? I-am spus că nu. Dar ce sunt, german, italian? I-am spus că nu, sunt român. Omul, luat pe nepregătite, nu a putut să-și ascundă reacția și s-a întunecat la față, s-a schimbat tot. Parcă îi spusesem că sunt violator. După o secundă și-a revenit, mi-a întins mâna și a zis că fac treabă excelentă.

“Interzis accesul est-europenilor”

Nu m-am putut abține și l-am întrebat pe cel care mă angajase care e treaba cu  românii, de ce s-a schimbat colegul la față.
Atunci am aflat că vesticii nu fac diferența între bulgari, polonezi, români, sârbi, albanezi etc. Mi-a spus că este o prejudecată legată de est-europeni și mi-a dat de înțeles că eu fac parte din cei care schimbă imaginea românilor în bine prin simplul fapt că îmi văd de treaba mea.»

Cei mai răi și periculoși albi

Victor M. din Londra, security guard:
“Nu ar trebui să fim asociați cu est-europenii pentru că suntem mult mai răi.

Lucrez în cele mai rău-famate zone din Londra și cei mai răi și periculoși albi sunt românii. E posibil să fiu influențat, să cunosc limba și să-i aud ce vorbesc fără că ei să știe ce nație sunt eu, dar chiar și așa, pot susține că românii sunt mulți și sunt răi pe aici.
Uneori mi-e rușine că m-am născut în aceeași țară cu ei, cu toate că pe undeva îi înțeleg, nu e vina lor, așa au crescut, printre infractori, asta e singurul lucru pe care știu să-l facă.

Am observat că oamenilor decenți le e rușine să spună că sunt români, că sunt est-europeni. Dar le e rușine doar fața de englezi, că dacă îi pui față în față cu un ungur, moldovean sau bulgar, abia așteaptă să se laude că sunt români și că-și iubesc țara la maxim.

Revenind, nu putem fi asociați cu ceilalți est-europeni pentru că suntem diferiți. Nu în sensul bun sau rău, pur și simplu diferiți, la fel cum nici bulgarii nu sunt ca polonezii și nici sârbii că grecii. Eticheta de est-european a fost inventată pentru ca oricine să poată spune orice de un român de exemplu fără a fi considerat rasist, xenofob sau mai știu eu ce.»

Nu cred că vesticii generalizează din rea voință

Mircea G. din Manchester, designer web: «Să fii est-european nu înseamnă nimic. E o vorba goală, pentru că popoarele din Est sunt atât de diferite – românii au o fărâmă de sânge latin, bulgarii sunt slavi, moldovenii au influențe puternice din Rusia, ungurii vin de prin Mongolia.

Nu suntem nici la fel de bogați, nici la fel de uniți și nu vorbim limbi apropiate cu accente apropiate. Nu cred că vesticii generalizează din rea voință, pentru că și noi, uitați, folosim cuvinte ca vestici, Vestul Europei, bagându-i pe toți în aceeași oală.

Românii cred eu că au o cultură foarte apropiată de a bulgarilor, dar atât.

Nici la moldoveni nu găsim atâtea similarități că la bulgari. și mă rog, din punctul meu de vedere bulgarii sunt puțin mai muncitori, dar e părere personală, nu aș vrea să generalizez.

Eu am plecat din România din cauza faptului că munca nu este apreciată. În Anglia, dacă muncești, orice muncești, munca ta are valoare. Poți fi măturător, poți spăla vase, ești om și ești apreciat. În România părinții mei m-au învățat că e o rușine să practici anumite munci și firește, clasifică oamenii după meserii.

M-am însurat cu o vânzătoare de la un magazin, eu, băiat cu facultate – o rușine. Referitor la problema asta, nu știu dacă în alte țări din Est se întâmpla același lucru, dar dacă se întâmplă, merităm să fim asociați unii cu alții.»

Uneori sună a jignire termenul de est-european

Irina I. din Londra: «Nu mă deranjează să fiu numită nici româncă nici est-europeancă. Știu că uneori sună a jignire termenul de est-european, sună a jignire și român și țigan, dar nu e decât vină noastră. Bine, nu a mea personal, dar e vina românilor și a est-europenilor.

Dacă un om oarecare are 2-3 experiențe neplăcute cu români, mai citește și prin ziare de tot felul de nenorociri pe care le fac românii, ce-ați vrea, să ne aplaude? Noi suntem singurii care consideră o jignire termenii ăștia și o facem prin prisma experiențelor personale.

Aud mereu pe la români că s-au săturat să fie considerați și asociați cu țiganii. Păi de ce? Care e problema în a fi țigan? Sau român sau est-european?

Uitați-vă cum vorbesc românii despre alți români, despre românii de acasă. Sau cu câtă superioritate vorbesc dacă e vorba de unguri sau de ruși sau de alte popoare pe care ei le consideră inferioare. Eu zic că n-ar trebui să fim supărați sau să ne considerăm jigniți de niște lucruri pe care până la urmă și noi le facem cu alții.»

Realizările personale te definesc

Laurentiu J., Londra, economist: «Clasificările după rasă, continent sau țară pălesc în câteva minute de la începerea unei conversații. Am fost clasificat  în toate felurile, am văzut-o în ochii celor cu care vorbeam, dar până la urmă realizările personale te definesc.

Ce relevanță are faptul că te-ai născut în aceeași țară cu Brâncuși sau pe aceeași jumătate de continent cu milioane de polonezi, bulgari, greci, sârbi, ruși? E o realizare personală că te-ai născut la câteva sute de kilometri de locul în care s-a născut Enescu și că întâmplător vorbești aceeași limbă cu el?

La fel cum nu e realizarea ta că te-ai născut în aceeași zonă cu o vedetă, nu e nici vina ta că te-ai născut în aceeași țară cu câțiva infractori sau oameni mai leneși decât alții.

Cum spuneam, clasificările ar trebui să ne lase reci, un om care are o meserie, care își vede de treburile lui, ar trebui să fie mândru de ceea ce face el, să fie afectat de acțiunile lui, nu de ale altora. Încă trăim într-o lume liberă în care chiar poți fi apreciat dacă ești bun.»

Dan Suliman