O româncă din Marea Britanie a devenit bărbat – Cazul unei românce din Marea Britanie care și-a schimbat sexul și a devenit bărbat a ajuns la Curtea de Justiție a UE, după ce România a refuzat să-i schimbe certificatul de naștere. Acum Curtea UE a decis că este obligatorie recunoașterea schimbării de gen, fără alte proceduri. Un stat membru care refuză să recunoască modificările de nume și de gen făcute și oficializate într-un alt stat membru încalcă drepturile cetățenilor Uniunii Europene.
O româncă din Marea Britanie a devenit bărbat
Aceasta este, în esență, opinia procurorului general al Curții de Justiție a UE pe baza hotărârii exprimate cu privire la cazul unui cetățean român înregistrat la naștere ca femeie: ea, după ce s-a mutat în Marea Britanie și și-a dobândit cetățenia britanică fără a o pierde pe cea română, hotărâse să-și schimbe sexul și numele. Aceste schimbări nu au fost recunoscute în România. Episodul la care se face referire datează dintr-o perioadă în care Regatul Unit încă mai făcea parte din UE, 2017 mai exact.
În 2020, a sosit recunoașterea legală a noii identități de gen masculin, după care persoana în cauză solicitase autorităților române în 2021 să înregistreze schimbarea în certificatul de naștere: cererea a fost respinsă, iar cetățeanul a fost invitat să efectueze o anumită procedură judiciară pentru a obține aprobarea noului sex și în România. Tribunalul București la care bărbatul s-a adresat pentru a obține actualizarea certificatului de naștere s-a adresat apoi Curții de Justiție a UE, întrebând dacă legile naționale românești pe care s-a întemeiat refuzul recunoașterii modificărilor de mai sus și ulterior Brexitul ar putea avea consecințe asupra cazului.
Având în vedere că faptele datează dinaintea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, explică procurorul general Jean Richard de la Tour, în primul rând documentele emise de acea țară trebuie considerate sub toate intențiile și scopurile ca provenind dintr-un stat membru: aceasta ar fi prima eroare imputabilă autorităților române cu privire la refuzul recunoașterii.
În al doilea rând, explică Curtea UE, dreptul la libera circulație a cetățenilor statelor membre, precum și dreptul la respectarea vieții lor private nu ar trebui să permită autorităților unui stat membru să refuze să recunoască și, prin urmare, să înregistreze la starea civilă noul nume dobândit de unul dintre cetățenii săi într-un alt stat membru al cărui cetățean este în mod similar. Din aceleași motive, nu poate fi refuzat dreptul de a i se recunoaște noua identitate de gen dobândită într-un alt stat membru: aceasta trebuie deci înregistrată fără nicio procedură specială în certificatul de naștere al cetățeanului solicitant.
Avocatul general Jean Richard de la Tour a adăugat apoi că „Statele membre rămân competente să prevadă, în dreptul lor național, efectele unei astfel de recunoașteri și înregistrări în alte acte de stare civilă, precum și în materie de căsătorie și filiație”.
