Claudia Paraschivescu se află în Marea Britanie de cinci ani și are un master în Globalizare și politici internaționale obținut la Universitatea din Bath. De puțin timpa început o nouă cercetare, pentru teza de doctorat pe care o susține la Universitatea din Leeds, proiectul fiind intitulat “Transnaționalismul ca negociere a atașamentului.
Un studiu de caz al românilor din Londra și Paris”. Despre acest proiect, doctorandul de 28 de ani spune că este unu la propunerea sa, fiind interesată de experiențele românilor stabiliți la Londra și Paris.
„Vreau să știu cât de legați sunt de Anglia și Franța, pe de o parte, și de România, pe de altă parte. Cum se exprimă această legătură în viața de zi cu zi?”
Legături materiale și emoționale
Claudia Paraschivescu nu este la prima experiență de acest timp. „Am venit în Marea Britanie cu o bursă Erasmus, din Franța”, spune ea. „M-am bucurat că am făcut masterul în Globalizare și politici internaționale, pentru că în urma lui am scris lucrarea de dizertație pe tema comunităților de români din Londra și Vancouver. Cei din Londra, de pildă, aveau legături emoționale cu România și simțeau că aparțin patriei.
Majoritatea celor intervievați petreceau o mare parte a timpului cu conaționali și sărbătoreau în stil românesc diferite evenimente. În același timp, se autoizolau de britanici, pe motive de diferențe culturale. În schimb, românii stabiliți în Canada, deși se simteau acasă în țara gazdă, recreau o mică Românie în viața lor de zi cu zi, prin intermediul icoanelor ortodoxe românești, a literaturii române sau a fotografiilor.”
Momentul plecării românilor a fost esențial în a distinge între atașamentul față de România: „Cei mai mulți dintre cei care au plect în Canada au părăsit țara înainte sau imediat după revoluție și ajunseseră să fie dezamăgiți de sistemul politic românesc.
„De ce am ales să studiez în UK?”
Cei care au venit în Mare Britanie, începând cu 2004, nu erau atât de dezamăgiți față de România, iar natura imigrării nu avea neapărat un caracter permanent. Spre urmare, românilor din Canada le-a fost mai ușor să considere Canada acasă, iar cei din Marea Britanie consideră România acasă”, spune Claudia Paraschivescu.
Cu privire la proiectul „Transnaționalismul ca negociere a atașamentului. Un studiu de caz al românilor din Londra și Paris”, Claudia Paraschivescu spune că a ajuns la această temă pentru că a trăit în ambele țări (Marea Britanie și Franța) și o interesează experiențele aceluiași grup de imigranți în două cadre legislative diferite, dar și impactul acestor politici asupra experiențelor de zi cu zi și spre urmare legăturile pe care ei le pot menține șiîntreține cu România și țara gazdă.
„Experiențele românilor sunt diferite”, spune ea, „și nu există o tipologie a răspunsurilor, ceea ce înseamnă că toate vor fi corecte. Eu îmi doresc diversitate. Pot participa la studiu cetățeni români de peste 18 ani, care locuiesc și lucrează în Londra de cel puțin doi ani, indiferent de tipul de muncă pe care îl prestează.
Nu am interacționat foarte mult și în mod regulat cu românii din Marea Britanie și poate că asta m-a făcut să vreau să aflu ceva despre ei. Când stăteam în Franța, îmi duceam prietenii de acolo în România. La fel și în Marea Britanie. Am locuit în zone în care nu sunt români, dar nu am refuzat niciodată să intru în legătură cu ei.
„Românii au joburi mai bune decât polonezii”
Despre propria legătură cu Marea Britanie, Claudia Paraschivescu ne-a mărturisit că venise aici doar pentru un an, ca bursier Erasmus. Însă, este deja în al cincilea an de când locuiește printre britanici: „M-am decis să-mi termin masterul în Anglia, pentru căam considerat că, în domeniul meu, Universitatea din Bath îmi oferea șansa de a-mi dezvolta spiritul critic mai mult decât Universitatea din Paris.
După aceea, mi-am găsit o slujbă aici, am lucrat ca imigration consultant în Manchester și Londra timp de doi ani. Doctoratul am dorit să îl fac în Anglia datorită faptului că aici se pune accent pe cercetare și sunt cei mai buni specialiști în domeniu. Iar o cercetare în limba engleză îți oferă, până la urmă, și publicitate.”
Designer la Londra: știrile negative despre români sunt nedrepte
După ce își va lua doctoratul, Claudia Paraschivescu vrea să continue să lucreze în cercetare, dar nu neapărat în cadrul universității. Nu exclude nici varianta întoarcerii în România: „Vreau să fie pentru ceva care merită și ceva în care cred. Nu vreau o spoială intelectuală și nu mă văd întorcându-mă acolo definitiv.”
În ceea ce privește subiectele despre români din presa britanică, doctorandul Paraschivescu spune că se datorează căutării senzaționalului: „Nu îi interesează să ofere o imagine realistă, ci sa atragă cât mai mulți cititori.
Venirea românilor este discutată în medii academice britanice, care nu sunt cunoscute de cititorii Daily Mail și care spun că nu vor exista valuri de români. Românii au joburi mai bune decât polonezii, sunt mai calificați decât ei și câștigă în medie mai bine.
O româncă studentă la Portsmouth câștigă un prestigios concurs de fotografie
Asta și pentru că cei mai mulți români locuiesc în Londra. Este posibil ca în urma campaniei UKBA mulți dintre cei care stau aici se vor simți probabil stigmatizați, mai ales studenții, care nu vor dori sa rămână pentru mult timp în UK. Iar dacă studenții nu rămân aici, atunci statul britanic pierde, datorită faptului că le-a finanțat în parte studiile.”
Dacă doriți sa luați parte la studiul Claudiei, „Transnaționalismul ca negociere a atașamentului. Un studiu de caz al românilor din Londra și Paris”, ea poate fi contactatăla [email protected]. Pentru aceasta, nu trebuie decât să fi locuit și lucrat în Londra timp de cel puțin doi ani și să aveți peste 18 ani.
Mircea Maer
