Relațiile dintre București și Moscova au devenit tensionate după ce Rusia a arestat pe 16 august un diplomat român acuzat de spionaj. Gabriel Grecu, agent al Serviciului Român de Informații Externe, SIE, lucra sub acoperire la ambasada română da la Moscova, ca secretar I la departamentul politic. Gabriel Grecu a fost expulzat, iar România, ca răspuns, a expulzat la rândul ei un diplomat rus de la București cu rang similar.
Criza spionului român la Moscova a început luni 16 august, când Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) l-a arestat pe secretarul I al ambasadei României la Moscova, Gabriel Grecu, pentru încercare de a obţine informaţii militare secrete. “Ofiţerul Serviciului Român de Informaţii Externe Gabriel Grecu, care lucra la ambasada naţională sub acoperirea de secretar I la departamentul politic, a fost reţinut de FSB în timp ce încerca, în data de 16 august, să obţină informaţii secrete de apărare de la un cetăţean rus”, a precizat FSB.
Gabriel Grecu a fost denunţat de cetăţeanul rus căruia “îi ceruse să îi predea documente conţinând secrete militare”, a susţinut FSB într-un comunicat din 17 august. “Ulterior, cetăţeanul M, realizând că spionul român îl determină să comită acte de înaltă trădare, l-a denunţat voluntar FSB şi s-a declarat dispus să coopereze cu agenţiile de securitate pentru a împiedica activităţile ilegale ale diplomatului”, mai spune comunicatul FSB din 17 august. O televiziune rusă a prezentat imagini filmate în momentul reţinerii diplomatului român. Grecu a fost reţinut în urma unui flagrant pus la punct de agenţii ruşi, care a fost înregistrat cu o cameră de filmat ascunsă. În imagini se vede cum un bărbat, posibilul complice rus al lui Grecu, depune un pachet negru într-o cutie de bagaje din cadrul unui centru comercial din Moscova. Diplomatul român reţinut pentru spionaj a fost eliberat după câteva ore de reținere și declarat persona non grata “în legătură cu activitatea incompatibilă cu statutul diplomatic şi prejudicierea intereselor naţionale ale Rusiei”, fiind obligat să părăsească teritoriul Rusiei în termen de două zile. Potrivit presei rusești, Gabriel Grecu ar fi încercat să obţină documente militare legate de Transnistria.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat, condamnând într-un comunicat “încălcarea gravă” de către autorităţile ruse a prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice prin reţinerea unui diplomat român acreditat la Moscova, precum şi prin tratamentul “complet neadecvat” aplicat acestuia. Potrivit prevederilor articolului 29 din Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, “persoana agentului diplomatic este inviolabilă” și “nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau detenţie”. Printre imunităţile şi privilegiile de care se bucură membrii corpului diplomatic figurează şi imunitatea de jurisdicţie penală.
Ca răspuns la expulzarea diplomatului român acuzat de spionaj, MAE l-a declarat pe Anatoly Akopov , secretar I din cadrul ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, persona non grata, solicitându-i să părăsească România. Moscova a reacționat, amenințând cu repercusiuni economice. Ministerul rus de Externe a apreciat, pe 18 august, că expulzarea unui diplomat rus din Româna este un gest neprietenesc şi a declarat că îşi rezervă dreptul de a lua măsuri ca răspuns la această decizie.
“La Moscova această acţiune a fost primită ca fiind neprietenească şi nemotivată. Regretăm că, în loc să facă eforturi pentru a înlătura aspectele negative din relaţiile ruso-române, Bucureştiul demonstrează încă o dată nepăsare în ceea ce priveşte misiunea urgentă de a le corecta”, se arată într-un comunicat al MAE rus. “Spre deosebire de secretarul I al ambasadei române la Moscova, surprins în flagrant delict având asupra sa materiale şi echipamente de spionaj, care îi demonstrau deplin activităţile ilegale, diplomatul rus nu a fost implicat în nici un fel de activităţi care să justifice o astfel de decizie. Luate împreună, acestea înseamnă înveninarea intenţionată a atmosferei în relaţiile ruso-române. Am avertizat Bucureştiul asupra unor astfel de acţiuni, dar, aparent, acolo nu a prevalat bunul-simţ”, precizează comunicatul MAE rus. Ministerul de Externe de la Moscova avertizează că partea română va purta “întreaga responsabilitate pentru posibilele consecinţe”. “Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri”, adaugă comunicatul oficial.
În logica Războiului Rece, scandalul a fost legat imediat de SUA. Potrivit Moscow Times, serviciile de spionaj româneşti lucrează în interesul SUA. După ce România a devenit membră NATO, ea a intrat sub incidenţa acordului privind schimbul de informaţii privind statele NATO, spune Moscow Times, sugerând că Gabriel Grecu ar fi adunat informații de fapt pentru Statelor Unite. Presa occidentală leagă criza expulzării reciproce de diplomați dintre România și Rusia de participarea României la proiectul scutului american anti-rachetă.
