Motivarea Tribunalului Harghita nu dezvăluie doar argumentele în baza cărora judecătorul a dispus achitarea tuturor inculpaților din dosarul Țăndărei, ci și modul în care unii polițiștii îi sprijineau pe traficanții de copii, scrie Libertatea.
Liderul grupării din Țăndărei era Radu Constantin, zis Titi Aghiotantu. El se ocupa de organizarea întregii activități, percepând de la fiecare membru al grupării o așa-numită „taxă de protecție”.
Spre deosebire de ceilalți inculpați, care-și ridicaseră locuințe luxoase în centrul orașului, Titi Aghiotantu locuia în cartierul Strachina din Țăndărei, o zonă locuită exclusiv de romi, tocmai pentru a fi aproape de ei și pentru a putea controla toate activitățile desfășurate de aceștia, arată Libertatea care citează motivarea tribunalului care i-a achitat pe făptași.
„Este de remarcat și faptul că inc. Radu Constantin avea relații strânse și cu lucrători de poliție din Țăndărei, cu care se întâlnea aproape zilnic și cu care avea dese convorbiri telefonice”, se precizează în motivarea Tribunalului Harghita ce face trimitere la rechizitoriul DIICOT.
În actul de acuzare există și stenograme ale unor convorbiri telefonice în care Titi Aghiotantu face „referire la diferite sume de bani, la lucrători de poliție”, se arată în motivarea Tribunalului Harghita.
Aceste discuții „constituie indicii privind alte infracțiuni, nu cele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul”, subliniază judecătorul.
Mâna dreaptă a lui Titi Aghiotantu era Drăgușin Gheorghe Ion, zis Franț.
În rechizitoriul DIICOT „s-a reținut faptul că inc. Drăguşin Gheorghe Ion se ocupa și de rezolvarea situațiilor în care copiii nu aveau actele necesare ieșirii din țară, în acest sens oferind, printr-un intermediar, sume de bani unor lucrători din punctul de frontieră pentru a se permite ieșirea din țară a copiilor”.
Mai mult, un martor le-a declarat anchetatorilor că Franţ a plătit în mod repetat sume de bani unor polițiști de frontieră, între 350 și 400 euro la trecerea unui microbuz în care se aflau copiii duși la cerșit.
”În rechizitoriu se reține că minorii călătoreau în baza unor procuri care uneori erau false sau obținute în mod nelegal, fără însă a indica modalitatea concretă în care acestea erau întocmite în fals și de către cine sau modalitatea în care erau obținute”, subliniază judecătorul.
